sâmbătă, 23 ianuarie 2016

Stiti bancul cu bugetul?

Continuam seria "bugetul local". De aceasta data ne ocupam de bugetul de investitii, cheltuielile care, cel putin teoretic, ar trebui sa produca o crestere economica sau macar o crestere a nivelului de trai. Mentinem aceeasi abordare ca si pana acum. Vedem care ar fi prioritatile si apoi care sunt alocarile, in mod concret.

Ati crede ca, avand in vedere problema caldurii si a apei calde, la Galati, o buna parte din bugetul local pentru investitii ar fi alocat rezolvarii acestui aspect. Corect? .... Gresit! la capitolul "Energie termica" sunt prevazuti 426.000 Euro. Cu siguranta aceasta suma nu poate rezolva problema caldurii la Galati, ceea ce ne duce cu gandul la faptul ca va mai trece un an iar reforma acestuia va intarzia sa apara.

De asemenea v-ati gandi ca, autoritatile, avand in vedere costurile mari de functionare, de aproape 1 milion Euro pe luna, ar investi ceva bani in acest capitol, pentru a scadea aceste costuri. Iarasi, gresit!. La capitolele "Autoritati Publice" si "Evidenta Populatiei", investitiile planificate sunt nici mai mult, nici mai putin decat 0. Da, zero.

Ordinea publica, adica, banuim, Politia Locala, va beneficia de investitii de 220.000 Euro. Sa zica bogda proste ca ii primesc si pe astia? Stim ca Politia Locala este subfinantata asa ca m-as fi asteptat la mai mult.

Invatamantul primeste 110.000 Euro. Ce sa comentam? Cu banii astia nu se modernizeaza nici 10 sali de clasa.

250.000 Euro se vor investi in sanatate. Nu stim care sunt proiectele ce vor fi astfel finantate dar in nici un caz nu ne-am putea gandi ca acesti bani ar ajunge pentru renovarea, ce sa mai vorbim de modernizarea vreunui spital cu echipamente noi.

In schimb, la capitolul Cultura Recreere si Religie vedem ca sunt alocati peste 150.000 Euro. Pe de o parte, cunoscand faptul ca Muzeul de Arta Vizuala trece prin problemele prin care trece, neavand un sediu corespunzator si functionand la un parter de bloc, ne-am intreba de ce conducatorii orasului nu s-au gandit sa aloce sumele necesare - 5 - 6 mil. Euro, pentru constructia noului muzeu? Dupa o scurta pauza de gandire, va spun raspunsul: pentru ca se construieste cu 8 milioane Euro noul sediu al Primariei, unde functionarii sa aiba birouri pentru coatele lor si scaune pentru sezuturile lor si calculatoare nou noute...doar de asta avem nevoie, nu? Da, stiu ce veti spune, ca Muzeul de Arta Vizuala tine de Consiliul Judetean. Sa fie clar, nu ma intereseaza in subordinea cui este institutia. Primaria are obligatia, macar morala, sa rezolve aceasta problema. La urma urmelor, Muzeul de Arta Vizuala nu e vizitat de locuitorii din Oancea sau din Cudalbi, ci tot de Galateni. Pe de alta parte, nici macar cei 150.000 de Euro nu stim pe ce vor fi cheltuiti.

Investitiile de la capitolul "Asigurari si asistenta sociala" se ridica la 500.000 Euro. Sunt curios in ce vor fi bagati banii astia ... ???

Un alt capitol la care sunt alocati bani mai multi, este capitolul "Locuinte, servicii si dezvoltare publica", unde a fost alocata aproape cea mai mare suma: 2.2 mil Euro. Banuiesc ca aceasta suma este destinata finalizarii ghetoului de la marginea orasului. Despre acest ghetou am mai scris aici.

Salubritatea "inghite" in acest an un buget de investitii de 220.000 Euro. Nu stim pentru ce sunt prevazuti acesti bani.

Cea mai mare suma de bani va fi destinata investitiilor in transporturi: 3,9 Mil Euro. Nici aici nu stim care este destinatia fondurilor.

Totalul bugetului de investitii se ridica la 8 Mil. Euro, suma care, tin din nou sa mentionez, nu echivaleaza nici macar suma cheltuita cu birocratia, adica 11 Mil Euro.

Nu stiu despre voi, dar pe mine ma incearca un sentiment de furie combinata cu deznadejde, nu neaparat din cauza celor care construiesc astfel de viziuni bugetare si incearca sa le puna in aplicare. Au facut asta in ultima jumatate de secol si vor continua sa o faca daca vor ramane pe pozitii. Sunt dezamagit mai ales din cauza celor care accepta si gireaza acest tip de administratie, chiar si dupa 25 de ani, chiar si dupa protestele de anul trecut, chiar si dupa ce initial au spus ca "nu se mai poate". Am auzit in ultimele zile pe foarte multi dintre cei care mi-au citit ultimele postari, surprinzator de multi, ca au avut o reactie de tipul: "Laaasa-i ma, ca sunt infipti prea bine in sistem. Mai bine pleci in alta tara si traiesti acolo civilizat, ca trece viata pe langa tine". Ma intreb daca nu cumva au dreptate. Este motivul din care pe langa cei 100.000 de galateni care deja au parasit orasul, vor mai pleca inca cel putin 100.000 care si-au pierdut speranta si merg in alta parte sa isi caute un trai mai bun. Pacat. 

Nu, inca nu exista nici un banc cu bugetul. Exista, in schimb, o gluma de buget care pe unii ii face sa rada in nas viitorului copiilor si nepotilor nostri,

Adaos: Chiria platita de Primaria Galati in sediul actual se invarte in jurul sumei de 15.000 Euro. Acest lucru inseamna ca investitia in noul sediu administrativ se va acoperi in 45 de ani, adica atunci cand generatia noastra va avea 80 de ani. Oare si-a pus cineva pana acum aceasta problema? Multumim scumpilor nostri conducatori.

joi, 21 ianuarie 2016

Anapoda. Pur si simplu ... anapoda.

Incerc sa descifrez filosofia bugetara propusa de catre Primaria Galati, pentru anul 2016. Haideti sa facem acest lucru impreuna.

Enumeram initial domeniile pe care, conform legii administratiei publice, orice Primarie, are obligatia de a le administra. Pentru a nu deveni plictisitori (desi, asa cum spunea Adam Smith, prefer sa fiu plictisitor dar elocvent) vom prezenta domeniile direct in ordinea prioritatilor considerate de noi normale pentru orice comunitate sanatoasa.

Pe locul 1, ati ghicit: sanatatea publica. Evident ca, fara ca cetatenii sa beneficieze de cel mai important bun pe care il pot detine ... propria sanatate ..., nu putem avea o comunitate infloritoare. Deci orice buget local sanatos ar trebui sa aiba cea mai mare alocare bugetara in domeniul sanatatii, in functie de statisticile locale disponibile cu privire la mortalitate si la principalele maladii prezente in societatea respectiva. Aceasta filosofie ar trebui sa fie "in place" macar pana cand ajungem la un standard rezonabil al calitatii serviciilor de sanatate.

Locul 2 este ocupat de ordinea publica. Evident ca dupa ce suntem sanatosi, este necesar sa traim in siguranta. Nu este necesar sa apelam la piramida lui Maslow pentru a arata de ce; este logic si nu necesita nici un fel de demonstratie.

Alocarea nr. 3 ar fi reprezentata de ceea ce legea numeste "locuinte, servicii, dezvoltare publica", cu alte cuvinte, tot ceea ce tine de "locuire", adica direct de nivelul de trai al populatiei municipiului.

Dupa ce am epuizat aceste trei arii fundamentale, fara de care nu putem sa ne consideram o societate civilizata, vom alege sa cheltuim resursele comune, evident pe dezvoltarea personala si profesionala a cetatenilor. Asa ca vom aloca, in aceasta ordine, sume importante de bani, pe invatamant iar apoi pe cultura, culte si recreere. Corect?

In continuare, suntem interesati ca viata noastra in acest oras sa fie usurata de un transport in comun civilizat, dar cu costuri de administrare cat mai mici, sa beneficiem de curatenie si igiena si nu in ultimul rand apa calda si incalzire iarna, toate acestea cat mai ecologic, cat mai mult din resursele consumate sa fie regenerabile si evident, cat mai ieftin. Pe locurile 6, 7 si 8, se afla astfel cheltuielile cu transportul in comun, utilitatile si salubritatea.

Un loc special il ocupa asigurarile si asistenta sociala. Nu putem acum hotara care este exact locul ocupat, dar este rolul necontestat al comunitatii ca, prin intermediul bugetului local, sa aloce resurse celor care nu se pot ajuta singuri. Astfel, trebuie concepute proiecte care sa ii ajute pe cei care beneficiaza de asistenta sociala sa nu mai aiba nevoie de ea. Dar haideti sa nu intram in politici publice, pentru ca discutia ar fi foarte lunga. Pe locul 9 - asistenta sociala.

Pe ultimul loc, evident ca s-ar afla intretinerea aparatului functionaresc si birocratia. Este nevoie si de ele. 

Sunteti de acord cu filosofia de mai sus? Evident ca pot exista si variatiuni dar principiile generale prezentate sunt valabile in orice oras, daca ne dorim bunastare si un nivel de trai ridicat.

Haideti sa vedem cum arata bugetul la Galati:

Cea mai mare suma, in valoare de 11 mil. Euro este destinata ... birocratiei. Mai precis, primaria ne propune ca acesti bani sa fie destinati autoritatilor publice, evidentei populatiei si "actiunilor generale". Intregul mecanism administrativ al Galatiului costa astfel nici mai mult, nici mai putin decat aproape 1 mil. Eur. pe luna.

Pe locul 2, in 2016 se vor cheltui banii destinati asistatilor sociali: 8,5 mil. Euro ar fi foarte interesant de evaluat daca suma a crescut sau a scazut, fata de anul trecut. O vom face la momentul oportun.

Pe locul 3: 8 mil Euro pentru cultura recreere si religie. Foarte interesant, mai ales avand in vedere faptul ca se cunoaste faptul ca in Galati aceasta arie lasa foarte mult de dorit.

Urmeaza subventia la incalzire: 6,6 mil Euro. De aceasta subventie beneficiaza un numar de aproximativ 70.000 apartamente, adica in jur de 100 de euro per apartament. Nici aici nu intram in discutia oportunitatii acestor cheltuieli si eficienta lor, dar remarcam faptul ca aceasta se afla pe locul 4 ca prioritati, Galatiul fiind cunoscut la nivel national pentru problemele grave ale sistemului de incalzire.

Locul 5 este ocupat, in sfarsit, de invatamant. Daca dam la o parte salariile profesorilor, ce sunt platite de Primarie dar prin realocare de la bugetul national, vom ramane cu suma de 6,1 mil Euro, destinati unui sistem de invatamant ramas la standardele din anii 90.

In schimb, costul salubrizarii, adica adunarii gunoiului in Galati, este aproape identic cu cat ne costa scolile. Da, nu glumesc: 6,05 mil. Euro cheltuim anual pe salubrizare.

Urmatorul loc este ocupat de inca o subventie ... la transporturi. Ne luam libertatea de a presupune ca este vorba de biletele gratuite pentru pensionari.Valoarea? Inca odata bugetul invatamantului. 5,9 mil. Euro. La un calcul simplu (1 leu calatoria), vedem ca Primaria plateste 26,5 milioane calatorii pe an, adica 72.000 de calatorii pe zi. Mai bine ar face transportul in comun gratuit si gata.

Dar asta nu este totul. Pe langa aceasta subventie, Primaria mai aloca inca 5 mil. Euro pentru "Transporturi", deci pentru acoperirea si altor cheltuieli. (locul 8)

Abia pe locul 9 se afla aria locuintelor, serviciilor si dezvoltarii publice. 5 mil. Euro. No comment.

Pe locul 10 se afla ordinea publica, cu 3 mil. Euro. Nici aici nu este necesar vreun comentariu. Cu totii stim ca Politia Locala este subfinantata si nu face fata cerintelor secolului in care traim.

Cu voia dumneavoastra, pe ultimul loc, cu 2,5 mil. Euro, alocarea pentru sanatate.



Este evident ca ordinea prioritatilor este exact inversa unei ordini de bun simt. Mi-am pus intrebarea de ce cineva in toate mintile ar alege sa echivaleze bugetul pentru salubritate cu bugetul pentru invatamant, sau sa prevada un buget pentru functionarea birocratiei cu 10 milioane mai mare decat bugetul pentru sanatate.

Raspunsul e simplu. Deoarece cei care decid aceste cifre isi trimit copiii la scoala in alte tari si se trateaza pe ei insisi la spitale in Austria sau, in cel mai rau caz, la Bucuresti.

Zilele trecute o amica mai veche a murit de infarct. O angioplastie, o operatie care, dupa infarct, iti garanteaza un trai aproape normal si care dureaza 20 de minute, nu se face la Galati, deoarece nu exista angiograf. Avea 42 de ani.

Ma opresc aici.








miercuri, 20 ianuarie 2016

Moldova, eliberata!

Mi-am dorit ca aceasta postare sa fie tot cu privire spre bugetul local al Galati-ului. Totusi, cred ca evenimentele din Republica Moldova sunt prea importante pentru nu amana analiza promisa.


Foto: Renato Usatii, liderul pro-Kremlin al partidului "Partidul Nostru".
In cazul in care nu ati urmarit presa, la Chisinau este in desfasurare o lupta intre partidele pro-ruse, finantate de Moscova, si celelalte forte parlamentare, nu musai unioniste, dar cu o orientare mai europeana si cu aspiratii democratice. Pentru moment se pare ca gruparea formata de Prim-ministrul propus a castigat in Parlament majoritatea. Mii de demonstranti au luat cu asalt Parlamentul Republicii Moldova si se pare ca au fortat intrarea. Parlamentarii care au votat pro Plahotniuc au fost evacuati printr-un tunel secret ... sau cel putin asa scrie presa locala. Totodata, alegerile anticipate nu sunt o solutie, datorita faptului ca unionistii si pro-europenii ar fi minoritari, foarte multi dintre ei fiind plecati din tara.

In prezent, in fata Parlamentului din Chisinau arde un mare foc de tabara iar demonstrantii, pare ca construiesc o baricada. Depunerea juramantului a fost amanata si va fi anuntata maine. Analistii politici romani, inclusiv unii specializati, precum Armand Gosu sau Eugen Tomac, avertizeaza ca situatia destabilizeaza intreaga zona. Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal a fost luat la pumni de demonstranti. Cam aceasta este situatia care se vede la televizor si pe facebook. Internetul este in acest moment cazut in toata Moldova iar posturile locale de televiziune (in afara de TVR Moldova), au oprit emisia.

Daca doriti detalii suplimentare, chiar si cei plecati din tara, incercati sa identificati TVR international unde este posibil sa fie preluat TVR Moldova sau TVR 1. Pe net, se poate urmari aici, dar serverele tin din 2 in 2..

O analiza mai veche a Stratfor mi-a atras atentia. Compania afirma aici faptul ca Moscova ar putea fi de acord cu reorientarea Republicii Moldova spre Vest si chiar cu o miscare unionista, cu conditia ca aceste miscari sa se opreasca la Nistru. Cu alte cuvinte, Rusia nu este dispusa sa renunte la aceasta linie strategica militara, reprezentata de limita dintre Republica Moldova si Transnistria. Pentru a lua o astfel de decizie, Republica Moldova, trebuie sa accepte, de facto, pierderea unei suprafete a teritoriului national, fara sa aiba siguranta ca Romania sau Uniunea Europeana vor intinde o mana ferma spre integrare sau unire, si fara chiar sa aiba siguranta ca establishment-ul politic local ar duce pana la capat un astfel de proiect.

Apoi apare problema economica. Republica Moldova are nevoie de un imprumut fulger pentru a putea plati pensiile si salariile, imprumut pe care il poate obtine doar din partea Romaniei sau Rusiei. In contextul actual, Romania este pusa in situatia ingrata de a alege intre a refuza oferirea acestui ajutor pentru a nu gira acest guvern, si a expune Moldova riscului de a fi nevoita sa se imprumute de la rusi (care abia asteapta sa "salveze" situatia), sau a pune la dispozitie banii cu buna stiinta ca acestia ar ajunge sa fie manipulati de clasa politica ce a adus Moldova in situatia actuala.

Situatia economica, politica si geopolitica de la Chisinau seamana putin cu situatia din Romania din 1989. Probabil ca s-a deschis o fereastra de oportunitate care fie, cu ajutorul implicarii active a Bucurestiului, aduce Republica Moldova pe un traseu democratic, occidental, sau, in lipsa acestei interventii energice, va arunca aceasta limba de pamant intr-o perioada de 3 - 4 decenii de saracie si, in ultima instanta, spre un statut de "failed state". Intrebarea mea, retorica dealtfel, pe langa Ukraina, oare o fi benefic pentru Romania sa aiba la granita inca un stat esuat?

Pentru cei mai sentimentali, mai jos atasez o poezie de Andrei Ionita, care mai, mai ca mi-a smuls o lacrima. Iar cine ma cunoaste, stie ca asta nu e foarte usor.

Cântă cucu, bată-l vina,
De răsună-n Bucovina;
Cântă cucu-ntr-un brăduț,
De răsună-n Cernăuți.

Când s-au împrăștiat zările, s-au împărțit și țările,
S-au dărmat hotarele și s-au pus altele.
Ne-au înghițit mările, ne-au golit satele,
Ne-au alungat mamele și ne-au pus zăvoarele.

Suntem copiii unei văduve batrane
Pe cale de moarte, pierdută-n trecut
Ce-și duce cu greu crucea pe spate.
Doamne, unde se-ascunde acum cucoana Dreptate?
Unde-a fost îngropată, s-o dezgropăm cu măinile goale,
Sau poate, s-o strângem la piept.

Cântă cucu, bată-l vina,
De rasuna-n Bucovina;
Cântă cucu-ntr-un brăduț,
De răsună-n Cernăuți.

Din văzduh, din glii trecute prin mii de făclii,
Șoptite de vânt și-ascunse-n adânc de pământ,
Prin morți se strecoară dar nu pot sa moară
Suflete de nai ce le-auzi plângând.
Suntem un popor, un popor ce fără dreptate,
Pierdut e, prin vreme, dar tot mai razbate,
Cu capul plecat și suliți la spate,
Cu ochii legați și mâini dezlegate.

Moldova, iartă-ți feciorii și cheamă-i acasă,
Că ei tot se luptă cu dorul ce-apasă,
Și nu te mai, nu te mai, nu te mai lasă, cheamă-i te rog,
Ridică-le capul, și iartă-i pe toți: bogatul, saracul.

A venit vremea,
Nu sta-ngenuncheată,
MOLDOVA, E VREMEA SA FII ELIBERATA!


marți, 19 ianuarie 2016

Cat costa functionarea Galatiului?

Ma intorc la economie. De data aceasta o tema mai usoara, mai "light"si totodata mai "locala".

Mi-a atras atentia faptul ca pe data de 14.01.2016 a fost termenul pentru consultarea publica a bugetului local. Imi planificasem o postare inca de la inceputul anului pe acest subiect dar au fost altele interesante de abordat. Iar acoperirea media, in afara de un articol in Viata Libera, nimic. Asa ca mi-am propus o serie de postari pe pe buget, atat cu privire la abordarea sa pe 2016 din punctul de vedere tehnic, cat si comunicational si conceptual. Incepem cu cheltuielile propuse pentru functionare.

In primul rand, sa ne uitam spre modul cum a fost organizata consultarea publica, iar apoi, vom analiza documentele puse la dispozitie de catre Primaria Galati. Documentul de buget a fost uploadat pe site-ul administratiei, aici. A putut fi consultat si la sediul Primariei si a altor institutii publice. Si asta a fost toata consultarea, toata dezbaterea. In tarile civilizate dar si in alte orase ale Romaniei, bugetele participative sunt implementate de ani buni. Dar ce este un buget participativ, pe scurt?

Elaborarea unui buget participativ presupune urmatoarele etape. Una dintre ele este consultarea cetatenilor inainte de intocmirea primei propuneri. Sunt consultate forurile ce reprezinta cartierele: reprezentantii asociatiilor de proprietari, cetatenii interesati. Sunt organizate dezbateri in centrele civice. Acest proces este, de obicei, inceput chiar si cu un an inainte de propunerea de buget. Cea de-a doua runda de consultari se organizeaza impreuna cu asociatiile reprezentative: sindicate, patronate si ONG-uri. Se organizeaza mese rotunde unde acestea au ocazia sa transmita viziunea despre bugetul local. Urmeaza consultarea forurilor profesionale: mediu universitar, breslele profesionale, urbanisti, arhitecti, etc. Ultimii sunt reprezentantii partidelor politice din Consiliul Local. Dupa centralizarea rezultatelor si viziunii obtinute, se elaboreaza o prima propunere, care se supune consultarii publice. Odata cu aceasta consultare se organizeaza audieri publice unde sunt invitati experti in domeniu, precum si mass-media. In urma consultarilor publice sunt aduse ultimele modificari la buget, iar acesta este propus plenului Consiliului Local.

In cazul nostru, consultarea publica a unui buget precum cel propus de catre autoritati, in ultimii 25 de ani, inclusiv in acesta, a fost si este un simulacru, un demers realizat exclusiv deoarece "asa prevede legea". In realitate, administratia nu doreste o consultare publica reala, pentru ca altfel, ar fi utilizat pana acum instrumentele bugetului participativ. Sunt convins ca nu le sunt straine, macar la nivel teoretic. Da, stiu, in ultimii 25 de ani, totul a fost netransparent si fara consultarea publicului. Asa este, dar am putea schimba asta, nu? Haideti sa intram putin in profunzimea documentului. Mai jos se afla o schema ce contine cheltuielie propuse, impartite pe categorii. 
Schema, nu intelegeti gresit, reprezinta o centralizare facuta de mine in excell, si nu propunerea Primariei. Aceasta arata exact precum un document contabil sec. Sa vedem ce concluzii putem trage de aici.

Buget partial transparent: 5,9 mil Eur.

Dupa cum vedeti, bugetul total de functionare al Galati-ului este de putin sub 100 mil Euro. Nu judecam daca este mult sau putin. Dar haideti sa vedem cat este de transparent. Aproximativ 3,5 mil Eur. sunt destinati rambursarii de imprumuturi iar 2,5 mil Eur platii de dobanzi. Putem considera aceste cheltuieli partial transparente, avand in vedere ca avem acces destul de facil la imprumuturile efectuate in trecut, daca suntem interesati cu adevarat.

Buget partial netransparent: 49 mil Eur.

Apoi urmeaza o categorie de cheltuieli partial netransparente, in valoare de 49 mil de Euro. Singurul lucru pe care il cunoastem despre aceasta suma este ca ea este impartita in salarii ale functionarilor, profesorilor, medicilor si altor categorii de bugetari din Galati (36,5 mil Eur.). Cunoastem si categoriile mari din documentul propus: stim care este bugetul pentru profesori, care este cel pentru medici, care este cel pentru politistii locali, dar ar fi fost bine sa stim care sunt bugetele pe centre de cost. Cat sunt cheltuielile de personal pe fiecare scoala (sau pentru mai multe scoli, toate din acelasi cartier - raportat la densitatea populatiei), care sunt cheltuielile de personal pe fiecare departament din Primarie (sau macar pe arii functionale: personal front desk, back office, executie, coordonare, conducere, raportare, etc.), care sunt cheltuielile de personal aferente politistilor detasati in Micro 40 fata de Tiglina II. Care sunt cheltuielile de personal ale medicilor si, prin comparatie, ale personalului medical secundar? Avantajele unei astfel de abordari sunt evidente, atat din punctul de vedere al transparentizarii si facilitarii contributiei publicului la efortul de bugetare, cat si din punctul de vedere al strategizarii, de catre autoritatile competente.  

O alta categorie de cheltuieli este subventia la energie si transport (12,6 mil Eur). Nu comentez pe fond aceasta propunere. Este partial netransparenta din cauza faptului ca nu este propus si mecanismul de acordare a acelei subventii. Ce tip de familie, ce venituri, cine poate beneficia si cine nu? Astfel, ne-am putea da seama daca nu cumva exista, o strategie mai eficienta decat acordarea de subventii. Daca este vorba de subventii la caldura, nu am putea, cu banii respectivi, sa anvelopam cladiri, si astfel, costurile cu incalzirea sa scada cu echivalentul subventiei? Nu stim, deoarece nu ni se explica ce regim au aceste subventii.

In ultimul rand, o categorie de burse pentru invatamant (440 mii Eur), bani care, presupunem, vor ajunge la elevi si / sau studenti.

Buget total netransparent: 41 mil Eur.

Acestia sunt bani care efectiv nu stim pe ce vor fi cheltuiti. Iata impartirea lor:

23,7 mil Eur. - pentru "Bunuri si servicii". Nu exista absolut nici o explicatie cu privire la ce bunuri si ce servicii vor fi achizitionate. 9,4 mil Eur. - transferuri intre unitati ale administratiei publice. Traducand, (presupunand) ajungem la concluzia ca sunt bani care se duc catre Transurb, Calorgal, etc. Si acolo ce se intampla cu ei? 2,6 mil Eur - "fond de rezerva". Nu exista nici o explicatie cu privire la care sunt situatiile in care acest fond de rezerva va fi accesat si ce se va intampla cu acele fonduri daca el nu va fi necesar. Catre ce destinatie vor fi redirectionate? 2,5 mil Eur - "asistenta sociala". Adica? 1,9 mil Eur - "Alte cheltuieli" ????? Care altele ? 380 mii Eur - "alte actiuni (fundatii)". Care fundatii si de ce? In final, 4.600 Eur - "active nefinanciare". Din nou, nu cunoastem care sunt activele care vor fi achizitionate si de ce sunt necesare.

Vom comenta totul, si din punctul de vedere tehnic, al procentelor proiectate, dar in urmatoarea postare. Deocamdata, marturisesc ca daca as fi pus in situatia respectiva, sub nici o forma, nu as vota un astfel de buget.


luni, 18 ianuarie 2016

Unde sunt zapezile de altadata? O analiza "la rece" a deszapezirii din Galati



Deszapezirea a fost nemaipomenit de extraordinar de mirobolant de eficienta. A fost o performanta maxima a autoritatilor supercompetente care, cu vitejie, patriotism si indarjire au realizat aceasta deszapezire, care a fost ea.

Nu exagerez daca spun ca feed-ul de facebook a fost plin azi si ieri de astfel de status-uri, atat din partea postacilor de partid, cat si din partea unor cunoscuti impresionati sincer de faptul ca, in sfarsit, dupa 25 de ani, ceva ceva s-a miscat mai bine la noi in urbe. Fara falsa modestie, daca unii dintre cei implicati ar fi citit postarile pe care le-am avut anul trecut aici si anul acesta aici, as fi incantat ca am reusit sa contribui iar daca macar una dintre ideile prezentate a fost preluata si implementata, este foarte bine.

foto Viata - Libera
Pe acest blog mi-am propus sa fiu constructiv, de aceea nu voi comenta ba ca e an electoral, ba ca cine candideaza si unde, ba ca de ce nu au facut nimic pana acum, etc., pentru ca ne-am indeparta de subiectul principal, acela al rezolvarii unor probleme concrete. Fara atacuri ad personam, asadar, fara barfa si fara critici politico-electorale. Iata ce a mers bine si ceea ce cred ca a mers prost.

Ce a fost bine:

  • Faptul ca orasul a fost impartit in sectoare, iar responsabilitatea a fost si ea impartita.
  • Faptul ca acolo unde Primaria nu a avut capacitate, a subcontractat companii de constructii detinatoare de utilaje, pentru a face fata.
  • Faptul ca eliberarea carosabilului de zapada a demarat odata cu inceperea ninsorii iar utilajele si personalul au stat in stand-by inca de la inceputul zilei.
  • Faptul ca a existat cat de cat o comunicare din partea Primariei in ziar si pe facebook, cu privire la cateva obligatii si rugaminti catre conducatorii auto.
  • Faptul ca au fost achizitionate cateva freze de mana.

    Ceea ce a fost (si este in continuare) prost:


    • De suprafata reala deszapezita beneficiaza doar 15% din populatia municipiului.

    In Judetul Galati sunt inmatriculate in jur de 110.000 autoturisme. Din acestea, jumatate se afla in municipiul Galati, iar din acestea doar jumatate se incumeta sa utilizeze autoturismul pe timp de iarna. Astfel, cetatenii carora deszapezirea partii carosabile li se adreseaza, sunt in jur de 25.000, dar putem rotunji in sus la 30.000. In total, in Galati sunt 200.000 de pietoni care zilnic se deplaseaza in oras, cu sau fara autoturism. Cum 80% din efortul de deszapezire s-a concentrat pe partea carosabila, rezulta ca populatia "adresata" reprezinta doar 15% din populatia orasului. Astazi, majoritatea trotuarelor, aleilor si cailor de acces din interiorul cartierelor sunt inca acoperite cu un strat de zapada inghetata.


    • Deszapezirea s-a realizat, realmente, doar in proportie de 20%

    Atat pe marile bulevarde, cat si si pe strazile principale si secundare, au fost abandonati munti si diafragme de zapada. Ieri si astazi, ar fi trebuit sa vedem utilaje care incarca zapada si o transporta spre o localizare din afara municipiului. In schimb, orasul arata in continuare dezolant. Adevaratul efort din partea autoritatilor abia ar trebui sa inceapa. Totusi, in ultimele zile, toate utilajele au disparut. Nu exista o strategie pentru ridicarea zapezii stranse, aceasta urmand, cel mai probabil, sa fie lasata sa se topeasca.


    • Costuri mari raportate la eficienta obtinuta.

    Subcontractarea unor companii de constructii este binevenita, din perspectiva faptului ca autoritatile nu detin capacitatea necesara. Decat sa nu faci treaba, deoarece nu ai utilaje si personal, mai bine subcontractezi. Totusi, in ultimii ani, au existat linii de finantare europene care ar fi permis achizitionarea utilajelor necesare. Accesarea acestora ar fi avut un impact bugetar net pozitiv, in locul apelarii la operatori privati.


    • Poleiul deja a aparut

    Dupa deszapezire nu s-a imprastiat material anti-inghet. Pe trotuare dar si pe carosabilul unora dintre strazi, deja exista un strat de gheata periculos. Imediat dupa deszapezirea carosabilului si a trotuarelor, este rolul "sararitelor" sa imprastie material anti-inghet. Acest lucru nu s-a realizat.


    • Comunicarea a lasat de dorit

    Daca as fi fost Primar sau un subordonat responsabil de deszapezire, as fi organizat conferinte de presa din 2 in 2 ore, alaturi de postari pe pagina de Facebook si pe site. In cadrul acestora ar fi trebuit anuntat progresul: ce strazi sunt eliberate, ce strazi sunt blocate, care sunt provocarile, care sunt asteptarile de la cetateni, de la conducatori auto, de la altii. Care e situatia in cartiere, care este situatia transportului in comun, si altele.


    • Managementul de proiect nu a fost unul profesionist.

    Teoria (si practica) in managementul proiectelor spune ca unitatea manageriata este mai usor si mai ieftin de administrat cu cat este mai mica. Orice administrator public ar trebui sa aiba in biblioteca personala, pe langa carti despre urbanism sau despre economie, manualul de PMI sau de PRINCE 2. Din cate inteleg au fost concepute 6 sectoare. Corect ar fi fost ca suprafata municipiului sa fie impartita in minim 40 de sectoare. Raportarea ar fi trebuit realizata de jos in sus si matricial, atat din partea executiei, cat si din partea controlerilor. Repet, nu exista o comunicare intre Primarie si beneficiarul serviciilor sale, cetateanul, reprezentat de cea mai mica structura administrativa - asociatia de locatari. Pentru ca un oras sa fie curat (nu numai iarna), cetatenii trebuie implicati in proces.


    • Concluzie


    Poate ne-am obisnuit cu raul asa ca avem asteptari foarte mici. Un amic posta pe facebook faptul ca normalitatea nu trebuie laudata, ci performanta. De acord. Dar cine hotaraste faptul ca ceea ce s-a intamplat in acest an, desi incontestabil un progres fata de anul trecut, reprezinta normalitatea? O buna parte din populatia Galatiului a vizitat alte tari sau daca nu, a vizitat alte orase. Din acest punct de vedere, Brasovul, oras turistic, performeaza de ani de zile la capitolul deszapezire. Standardele noastre ar trebui sa fie mai inalte decat "Am putut iesi cu masina a doua zi". Standardele noastre ar trebui sa fie "Parca nici nu a nins aseara, dimineata orasul era curat, zapada acoperea doar spatiile verzi." In articolul de anul trecut am demonstrat ca nici macar nu ar costa foarte mult; in jur de 1 Euro / cetatean / 24 ore ninsoare. Ceea ce ma frapeaza este faptul ca, indiferent de motivatie, in momentul in care autoritatile isi dau interesul, se poate realiza un oarecare progres. De unde trag concluzia ca in anii anteriori, acel progres nu a fost inregistrat, nu neaparat din lipsa de competenta, cat mai ales din lipsa de interes. Precum in Brasov, precum in fotografia de mai jos, trebuie sa invatam sa ne crestem standardele.


    Fotografia reprezinta o strada deszapezita din Brasov. Se poate observa cum paratetii si muntii de zapada au fost ridicati.

    Despre blog

    Imagineaza-ti ca faci ca un cocktail cu gust de administratie, urbanism, societate civila din Galati, ONG-uri, putina politica si antreprenoriat. Se amesteca totul cu poze cu labradori, DIY si se adauga cugetari adanci. Se presara foarte putina politica internationala si nu foarte multa economie, cat sa nu fie prea iute. Se bea doar seara, nu se amesteca decat eventual cu bere, si doar in locul special amenajat pentru conversatii inteligente.