miercuri, 27 iulie 2016

5 Idei pentru Primar

In primul an de mandat nu putem avea asteptari foarte mari de la administratia locala, din simplul motiv ca, pana la sfarsitul anului, atat Consiliul Local, cat si Primarul ales, functioneaza pe bugetul aprobat anul trecut de fosta administratie.

Punem totusi accentul pe faptul ca, desi anvelopa bugetara actuala este restrictiva, primarul Ionut Pucheanu are ocazia de a lua o serie de masuri concrete, indraznete, pana la sfarsitul acestui an, masuri care ar modifica paradigma de dezvoltare a orasului nostru, ar obtine relativ usor sustinerea Consiliului Local si, cel mai important, nu ar avea nevoie de bani. Mai jos prezint primele 5 idei pe care, daca as fi in locul dumnealui, le-as pune cat mai repede in practica. Sunt idei ce se plaseaza mai mult pe dreapta spectrului politic, dar cu totii stim ca in ultimii 25 de ani, PSD a luat, de multe ori, si masuri de dreapta.

1. Spital privat de oncologie

Cancerul reprezinta, conform Institutului National de Statistica, a doua cauza a mortalitatii la Galati, dupa bolile cardiovasculare. Primaria detine suficiente terenuri. Unul dintre acestea poate fi pus la dispozitie gratuit, alaturi de un pachet de facilitati fiscale, unui investitor privat, cu conditia ca pe acest teren sa construiasca un spital dotat pentru vindecarea cancerului. Serviciile medicale respective pot fi decontate prin Casa Nationala de Asigurari, deci cu totii am avea acces la ele. Mai mult, acest spital ar genera crestere economica locala, prin intermediul fenomenului de turism medical dar si prin serviciile externalizate pe care aceasta unitate le-ar contracta cu firmele locale.


2. Incubator de afaceri

Cresterea economica poate fi generata cu ajutorul unui incubator de afaceri. Actuala cladire, in constructie, a Primariei, se va amortiza in 40 de ani, adica atunci cand copiii nostri deja vor avea la randul loc, copii. Acestia vor plati in continuare valoarea de amortizare a actualei constructii. Aceasta este o nedreptate pe care o facem generatiilor viitoare. Haideti sa indreptam aceasta nedreptate prin transformarea sediului in constructie al Primariei, dintr-o cladire consumatoare de resurse, intr-o cladire generatoare de bani si de prosperitate. Aici s-ar putea crea anual aproximativ 1500 de locuri de munca si s-ar putea genera si resurse financiare pentru a acoperi chiria Primariei intr-un sediu adecvat, precum fosta cladire a Raiffeisen Bank, care, pe langa faptul ca se afla pe Str. Brailei, mult mai accesibila decat centrul istoric, este adiacenta sediului ANAF, in apropierea bancilor comerciale, Tribunalului si la o aruncatura de bat de alte institutii. Aceste masuri nu pun o presiune suplimentara pe bugetul local, scad somajul, cresc nivelul de trai si orienteaza orasul cu fata catre viitor.

FOTO: Cozoroc - justitiecurata.ro

3. Reforma sistemului de impozitare

Cu totii stim ca piata libera este cea care genereaza crestere economica si, cu cat sunt mai putine bariere de intrare pe aceasta piata, antreprenorii si investitorii vor prospera si vor crea locuri de munca. Pentru ridicarea acestor bariere, una dintre masurile cele mai eficiente este trecerea prin Consiliul Local a unui pachet de masuri pentru stimularea economiei. Un exemplu de astfel de pachet de masuri poate fi consultat aici. 

4. Reforma sistemului de percepere a taxelor

In fiecare an, cetatenii sunt umiliti stand la ghiseul de la circa financiara din centrul orasului si nu numai. Acest sistem trebuie imbunatatit pentru ca platile sa fie procesate rapid. Cei mai multi dintre cei care stau la cozi sunt cetateni in varsta, cu probleme de sanatate, care doresc sa beneficieze de reducerea anuala la impozite locale. Solutia pentru rezolvarea acestei probleme tine de managementul intern al departamentului din cadrul Primariei.

FOTO: Viata-Libera

5. Externalizarea iluminatului public

In acest moment, iluminatul public reprezinta, pentru Primarie, un cost. Pe langa aceasta, standardele la care autoritatile furnizeaza acest serviciu lasa de dorit: intensitate scazuta a luminii, consum mare de energie, avarii dese pe sectoare mari de strada. In orasele occidentale, acest serviciu este concesionat catre operatori privati, iar autoritatile incaseaza bani in loc sa cheltuie. Operatorul privat are obligatia de a plati o chirie pe stalp si de a asigura, pe cheltuiala proprie, iluminatul public. In acelasi timp, acesta obtine venituri furnizand servicii de internet si publicitate.


Ma opresc momentan aici. Scopul acestei postari, si al celor care vor urma, este de a genera o dezbatere in mediul public, online dar mai ales, offline. Vreau sa demonstrez ca se poate! Ca lucrurile se pot intampla repede, fara bani (sau cu bani foarte putini). Ce ar fi sa fim constructivi si sa incepem sa sustinem idei, proiecte concrete, masurabile, incadrate in timp? 

Stati aproape, urmeaza cate o idee pe zi.

vineri, 8 iulie 2016

Avem autobuze electrice la Galati

Te-am facut sa dai click pe link?

Stai linistit, glumeam, nu va fi nici un autobuz electric la Galati. Hahaha! Era vorba de Cluj.

Clujul tocmai a achizitionat 10 autobuze electrice pentru care s-au platit 7,3 milioane Euro. Contributia autoritatilor locale a fost de 5 milioane Lei, adica putin peste ultima subventie pe care Consiliul Local Galati a acordat-o Transurb, iar restul banilor reprezinta o finantare nerambursabila de la Guvernul elvetian.

Acum nu mai mult de un an, finantarea era castigata iar acest lucru era promovat de catre TVR Cluj.



Acestea au fost achizitionate saptamana trecuta, conform unui reportaj Digi24 pe care il puteti vedea accesand linkul de mai jos. Autobuzele electrice sunt foarte economice, exploatarea lor reprezentand pana la de patru ori mai putin decat un autobuz diesel.

Intre timp, la Galati, schimbam geamurile la autobuze vechi de 20 de ani pentru ca nu au fost cumparate cu tot cu aer conditionat.


joi, 7 iulie 2016

Galati - ZERO fonduri europene

In ultimii patru ani, din informatiile mele, au fost atrase ZERO fonduri europene. Autoritatile locale au preferat sa faca imprumuturi la BERD, pe care le vor plati inapoi urmatoarele generatii, in loc sa scrie proiecte de finantare europeana, care ar fi insemnat bani nerambursabili. Daca ma insel, abia astept sa fiu contrazis. Dar haideti sa vorbim despre viitor si nu despre trecut.

Cat timp noul Consiliu Local inca isi aseaza scaunele, isi imparte functiile, isi pozitioneaza cat mai bine microfoanele pe mese, stabileste ce marca de apa plata (cu sau fara lamaie) si ce cafea vor bea la sedinte, plus toate celelalte organizatorice, in alte orase deja au inceput sa curga proiectele. La Iasi se discuta de autobuze si de modernizarea transportului in comun, la Cluj se voteaza deja PUZ-uri (sedinta de CL de la Cluj de ieri a avut nu mai putin de 40 de puncte pe ordinea de zi), la Braila se infiinteaza Consilii Cetatenesti si nu mai continuu. La Galati, deocamdata, am mai finantat cu doua HCL-uri doua societati, dintre care una falimentara iar cealalta pe pierdere operationala: Calorgal si Transurb.

Nu-i nimic, nu ne pierdem speranta si continuam sa fim constructivi si sa propunem solutii concrete. Iata trei dintre ele:

Mai jos se afla un tabel cu finantarile europene disponibile AZI pentru autoritatile publice locale. Acest lucru inseamna ca liniile respective de finantare sunt publicate, apelurile sunt deschise iar banii asteapta sa fie accesati.

Ce s-ar putea finanta AZI la Galati:


Varianta ocolitoare Galati in conditii de autostrada
1. Centura ocolitoare. Mult dorita, mult proiectata, mult discutata, mult promisa in campaniile electorale, centura ocolitoare moderna a Galatiului. Primaria ar trebui sa semneze cat mai repede un parteneriat cu Consiliul Judetean (pentru eligibilitate) si sa scoata la licitatie rapid elaborarea proiectului de finantare de catre o companie specializata. In al doilea rand, ar trebui sa introduca cat mai repede in sedinta de Consiliu Local anexa de proiecte concrete a Planului de Mobilitate Urbana, ce a fost votat anul trecut in CL intr-un mod incomplet. Despre aceasta au aparut articole in presa si aici si aici si aici si aici. Ca sa fiu mai clar, in acest moment, Galatiul nu poate accesa nici un fond european pentru transport din cauza faptului ca proiectele dezbatute impreuna cu societatea civila au fost trecute incomplet in anexa acestuia iar, mai apoi, in sedinta de Consiliu Local, au disparut cu totul. Votarea anexelor planului de mobilitate urbana este al doilea pas urgent. Nu in ultimul rand, este imperativa si urgenta semnarea parteneriatului cu Consiliul Judetean Braila si Primaria Braila, pentru a demara lucrarile intr-un mod integrat si tinand cont de viitorul comun al celor doua orase. Termenul limita pentru depunerea proiectelor este 16.11.2016

Societatea civila isi afirma, din nou, sustinerea oricaror initiative constructive pentru oras. Ne punem la dispozitie resursele pentru realizarea acestor proiecte. Junior Chamber International, alaturi de mai multe asociatii, a contribuit activ la construirea acestor proiecte. Facem un apel la Primarul in functie, la grupurile politice din majoritatea si din opozitia Consiliului Local, sa instituie un regim de lucru alert, pentru corectarea erorilor din trecut si incadrarea in termenele si calendarele de finantare europeana, mai ales avand in vedere faptul ca traim intr-un secol al vitezei, iar Galatiul a pierdut deja prea multe trenuri.

Reabilitare termica Bucuresti
2. Reabilitarea termica a municipiului Galati. Primaria, prin departamentul de asociatii de proprietari, ar trebui sa intre urgent intr-un proces de reformare si redactare a proiectelor pentru reabilitare termica. Scrierea a 12 proiecte de finantare in patru ani, dintre care 3 in acest an, ar asigura reabilitarea termica a peste 60% din toate apartamentele din Galati. In cadrul acestei linii de finantare se poate realiza un audit energetic municipal, se pot reabilita termic blocurile din cartierele cu o densitate foarte mare de locuitori si, poate cea mai importanta masura, pe termen lung, se poate realiza contorizarea individuala a apartamentelor, din punctul de vedere al termoficarii. Termenul limita pentru depunerea proiectelor este de 16.11.2016. Facem din nou un apel la fortele de opozitie si la majoritatea din Consiliul Local pentru a actiona cu celeritate si a se incadra in termenele din acest an. Si in acest caz, asociatii de profil, precum Romania Green Building Council, si-au exprimat disponibilitatea de a contribui la un astfel de demers.

Str. Domneasca
3. Reabilitarea str. Domneasca, permeabilizarea filtrata a traficului conform Planului de Urbanism General aprobat, punerea in valoare a patrimoniului istoric. Asociatia Galati Orasul Meu, Asociatia Miscarea pentru Implicare Civica, precum si alte asociatii interesate de dezvoltarea orasului Galati sau proprietari de imobile din zona, au propus si au promovat in ultimii 10 ani proiecte de reconversie si punere in valoare a centrului istoric. Si in acest caz, Primaria si Consiliul Local au posibilitatea sa utilizeze aceasta expertiza, adunata de-a lungul anilor, de catre membrii asociatiilor de profil si sa aplice imediat la sursele de finantare europeana descrise mai jos. Este de mentionat ca si in acest caz, pentru a fi eligibila, Primaria trebuie sa propuna si sa treaca prin Consiliul Local lista de proiecte propuse de societatea civila in cadrul Planului de Mobilitate Urbana Durabila. 

Nu in ultimul rand, pentru ca partea de cofinantare a acestor proiecte din bugetul local sa poata fi alocata multi-anual, pe urmatoarele exercitii bugetare, este recomandata demararea procedurilor de bugetare participativa a Bugetului Local al Municipiului Galati, pentru anii 2017 - 2018 - 2019 - 2020 si construirea unei viziuni bugetare pe termen lung. Din nou, Clujul este un exemplu pentru toate celelalte orase de provincie din Romania, implementand bugetul participativ de peste 7 ani. Pentru idei de implementare la Galati, poate fi accesat acest link, acest link sau acest link.

Mai jos se afla sursele specifice de finantare disponibila:


Spor la treaba!

miercuri, 6 iulie 2016

Ieri ai platit 30 lei la Calorgal si Transurb

FOTO: jurnalul.ro
Ieri a avut loc cea de-a doua sedinta (extraordinara) de Consiliu Local din acest mandat. Haideti sa vedem despre ce au discutat alesii:

1. Despre functii

Primul lucru a fost sa discute despre ce consilieri fac parte din ce comisii. S-a stabilit componenta, nu stiu daca si presedintii. Probabil ca asta se va negocia ulterior.

Nu se stie cum a votat nici puterea (PSD, UNPR, ALDE) si nici opozitia (PNL, PMP, Independentul). Asteptam publicarea, pe site-ul Primariei, a procesului verbal al sedintei. Asta daca nu cumva s-a votat secret, iar atunci nu vom afla niciodata.

2. Despre bani pentru apa calda

Cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi a fost propunerea puterii de alocare a sumei de 3,7 milioane lei din Bugetul Local (sunt curios care este temeiul juridic pentru aceasta realocare bugetara sau daca aceasta suma a fost deja prevazuta in buget inca de anul trecut ...) pentru plata pierderilor din sistemul de alimentare cu apa calda.

Cine si cum a votat?

PUTEREA: evident, PRO, doar ei au propus.
OPOZITIA: intreaga opozitie prezenta in sala a votat ... PRO. Consilierii PNL au fost de acord ca acesti bani sa se indrepte spre acoperirea unor pierderi aparute pe perioada mandatului trecut. Un partid de dreapta si o garnitura nou-nouta de consilieri, fara sa cunoasca exact cauzele care au dus la falimentarea sistemului, au luat 15 lei de la fiecare cetatean al Galatiului si au achitat factura incompetentei celor care au adus sistemul de termoficare in starea actuala. ... si asta fara sa ii oblige nimeni ...

3. Despre bani pentru transportul in comun

In continuare, Consiliul Local a decis ca, in ciuda faptului ca Transurb ar trebui sa fie o companie profitabila, detinand in acelasi timp si pozitie de monopol pe transportul local in comun, sa acorde o noua subventie de 4 milioane lei.

Cine cum a votat?

PUTEREA: evident PRO, in calitate de initiatori.
OPOZITIA: V-ati gandi ca opozitia a facut ceea ce ii sta bine sa faca unei opozitii: sa se opuna, sa voteze, argumentat, CONTRA. Ei bine, nu. Consilierii PNL au votat, si de aceasta data, PRO. Au fost de acord, ca liberali, ca o companie ce detine monopol are voie sa fie si neprofitabila, iar pierderile trebuie sa fie platite ... ati ghicit ... tot de voi. Inca 16 lei de la fiecare cetatean pentru achitarea facturii unui management in pierdere. Bravo!

4. Despre inca niste functii

S-a propus un fel de caiet de sarcini cu privire la profilul viitorului ocupant al postului de City Manager. Nu se stie cum s-a votat ... probabil PRO pe toata linia.

Concluzie: Desi ma revendic un om de dreapta, cu convingeri liberale si progresiste, observ cu tristete faptul ca, la Galati, PNL tocmai a fost de acord ca establishmentul rezultat in urma alegerilor sa confiste cate aprox. 30 de lei de la fiecare cetatean si sa plateasca astfel pierderile si incompetenta vechilor administratii.

Concluzie interogativa: Ma intreb daca nu cumva situatia e si mai trista decat atat. Daca nu cumva  lipsa unui atasament fata de ideologie i-a facut pe liberali sa voteze astfel ??? - poate ceva mai putin: tocmai o negociere subterana pe functii de presedinti de comisii sau chiar si mai putin: pe componenta lor.

Pai cu asa o opozitie, sa tot fii Primar!

duminică, 3 iulie 2016

Ce-au facut in ultimele (primele) 4 saptamani de la alegeri?

De la alegerile locale pana azi, m-am intors in societatea civila si am reluat proiectele antreprenoriale pe care le demarasem inainte de alegeri. In aceste trei luni am pus totul pe stand-by dar experienta din campania electorala a fost transformatoare. Am cunoscut atat de multi oameni, atat de diferiti si am facut atat de multe lucruri pe care nu le mai facusem niciodata, incat, desi sunt tot in Galati, parca traiesc intr-un alt loc. Mi-am facut foarte multi prieteni.

Probabil si mai multi adversari (ma feresc de cuvantul dusmani, desi probabil ca stau si ei la panda).

Intre timp am revenit la sedintele JCI GI Galati unde m-am reintalnit cu prietenii. Am facut planul pentru restul anului si am demarat proiectele care stateau in asteptare. Miercuri ma duc la schimbarea de colan la Rotaract iar de weekendul urmator reiau intalnirile la bere cu putinii alumni AIESEC care mai sunt prin Galati.  

Totodata pun la cale un alt proiect pentru Galati, despre care veti auzi multe in curand, probabil odata cu conferinta AFACERI.RO. Stay tuned.

Pe plan personal, sunt la mijlocul recuperarii celor 5 -6 Kg pierdute in campanie, am reusit sa ma joc indeajuns cu fiica-mea incat sa recuperez faptul ca nu am vazut-o mai deloc doua luni de zile si sa petrec mai mult timp cu Alexandra.

De aici porneste ideea acestei postari. Ieri am plecat la plimbare pe Domneasca, pana pe Faleza si inapoi. Experienta a fost mai mult decat neplacuta, a fost de-a dreptul deprimanta. O descriu mai jos:

  • Pe Domneasca (o zona care ar trebui sa fie a teraselor, arhitecturii vechi puse in valoare, a magazinelor, a promenadei, porumbeilor care ciugulesc printre picioare, a copiilor care alearga spre ei sa-i sperie) am fost, parca ca niciodata, afumati de gaze de esapament, un trafic intens, o galagie nemaipomenita facuta de cativa smecheri care fie pe motoare, fie pe masini, faceau liniute plecand dinspre Modern inspre Parfumul Teilor. Si asta de nenumarate ori. Iar politie ioc.
  • Intr-un final, in zare, am vazut un girofar care a oprit, ce sa vezi, o masina impodobita de nunta, nicidecum pe grozavii care ambaleaza motoarele la maxim si merg cu 120 Km/h pe Domneasca.
  • Cand am ajuns in zona Hotel Dunarea - Romarta am observat, din nou, cativa copaci toaletati slutiti, pentru care nici acum nu am inteles daca Primaria are vreo solutie sau nu.

  • FOTO: madeingalati.ro
  • Zona fantanilor (Spicul) mi-a adus aminte de clipul pe care l-am facut in campanie. O haita, de data aceasta de 15 - 20 de caini, dormea linistita pe iarba.
  • Pe aleea de la P-uri si pana la zid, atmosfera era linistita, lumea iesise la plimbare. Mi-a atras totusi atentia faptul ca, din loc in loc, aparusera niste covorase albe de coji de seminte. Politie locala ... ioc.
  • Am ajuns la zid (si acolo plin de coji de seminte pe jos), ne-am aruncat o privire spre Faleza inferioara si ne-am hotarat ca repede, repede, repede sa ne intoarcem acasa.
Pe drum mi-am dat seama de urmatoarele:

De la alegeri incoace, fara falsa modestie, am semnat doua contracte, am demarat in societatea civila un proiect, am schimbat trei ferestre acasa, am inceput, din nou, sa am grija de gradina din fata blocului, sa scriu, am reluat o carte pe care o abandonasem, de Kahneman (si care, probabil mi-ar fi fost de folos in alegeri), am facut o curatenie generala la Bankers, am ajutat un prieten care avea nevoie de ajutor in propria afacere, am scris un proiect (mic dar foarte misto) si am inceput cateva negocieri la Bucuresti.

Probabil unii dintre noi, de la alegeri incoace, au facut si mai multe de atat.

Dar de la alegeri incoace, Primaria si Consiliul Local (in afara de faptul ca au impartit functii), ce au mai facut?

Ce-au facut in ultimele (primele) 4 saptamani de la alegeri?

De la alegerile locale pana azi, m-am intors in societatea civila si am reluat proiectele antreprenoriale pe care le demarasem inainte de alegeri. In aceste trei luni am pus totul pe stand-by dar experienta din campania electorala a fost transformatoare. Am cunoscut atat de multi oameni, atat de diferiti si am facut atat de multe lucruri pe care nu le mai facusem niciodata, incat, desi sunt tot in Galati, parca traiesc intr-un alt loc. Mi-am facut foarte multi prieteni.

Probabil si mai multi adversari (ma feresc de cuvantul dusmani, desi probabil ca stau si ei la panda).

Intre timp am revenit la sedintele JCI GI Galati unde m-am reintalnit cu prietenii. Am facut planul pentru restul anului si am demarat proiectele care stateau in asteptare. Miercuri ma duc la schimbarea de colan la Rotaract iar de weekendul urmator reiau intalnirile la bere cu putinii alumni AIESEC care mai sunt prin Galati.  

Totodata pun la cale un alt proiect pentru Galati, despre care veti auzi multe in curand, probabil odata cu conferinta AFACERI.RO. Stay tuned.

Pe plan personal, sunt la mijlocul recuperarii celor 5 -6 Kg pierdute in campanie, am reusit sa ma joc indeajuns cu fiica-mea incat sa recuperez faptul ca nu am vazut-o mai deloc doua luni de zile si sa petrec mai mult timp cu Alexandra.

De aici porneste ideea acestei postari. Ieri am plecat la plimbare pe Domneasca, pana pe Faleza si inapoi. Experienta a fost mai mult decat neplacuta, a fost de-a dreptul deprimanta. O descriu mai jos:

  • Pe Domneasca (o zona care ar trebui sa fie a teraselor, arhitecturii vechi puse in valoare, a magazinelor, a promenadei, porumbeilor care ciugulesc printre picioare, a copiilor care alearga spre ei, sa-i sperie) am fost, parca ca niciodata, afumati de gaze de esapament, un trafic intens, o galagie nemaipomenita facuta de cativa smecheri care fie pe motoare, fie pe masini, faceau liniute plecand dinspre Modern inspre Parfumul Teilor. Si asta de nenumarate ori. Iar politie ioc.
  • Intr-un final, in zare, am vazut un girofar care a oprit, ce sa vezi, o masina impodobita de nunta, nicidecum pe grozavii care ambaleaza motoarele la maxim si merg cu 120 Km/h pe Domneasca.
  • Cand am ajuns in zona Hotel Dunarea - Romarta am observat, din nou, cativa copaci toaletati slutiti, pentru care nici acum nu am inteles daca Primaria are vreo solutie sau nu.

  • FOTO: madeingalati.ro
  • Zona fantanilor (Spicul) mi-a adus aminte de clipul pe care l-am facut in campanie. O haita, de data aceasta de 15 - 20 de caini dormea linistita pe iarba.
  • Pe aleea de la P-uri si pana la zid, atmosfera era linistita, lumea iesise la plimbare. Mi-a atras totusi atentia faptul ca, din loc in loc, aparusera niste covorase albe de coji de seminte. Politie locala ... ioc.
  • Am ajuns la zid (si acolo plin de coji de seminte pe jos), ne-am aruncat o privire spre Faleza inferioara si ne-am hotarat ca repede, repede, repede sa ne intoarcem acasa.
Pe drum mi-am dat seama de urmatoarele:

De la alegeri incoace, fara falsa modestie, am semnat doua contracte, am demarat in societatea civila un proiect, am schimbat trei ferestre acasa, am inceput, din nou, sa am grija de gradina din fata blocului, sa scriu, am reluat o carte pe care o abandonasem, de Kahneman (si care, probabil mi-ar fi fost de folos in alegeri), am facut o curatenie generala la Bankers, am ajutat un prieten care avea nevoie de ajutor in propria afacere, am scris un proiect (mic dar foarte misto), si am inceput cateva negocieri la Bucuresti.

Probabil unii dintre noi, de la alegeri incoace, au facut si mai multe de atat.

Dar de la alegeri incoace, Primaria si Consiliul Local (in afara de faptul ca au impartit functii), ce au mai facut?

luni, 27 iunie 2016

Standarde de anii '60 la Transurb Galati

foto: Digi24
Declaratia conducerii Transurb cu privire la absenta climatizarii in mijloacele de transport in comun a facut inconjurul internetului in zilele trecute. Au reactionat peste 20.000 de oameni. Conditiile de calatorie sunt un pericol pentru sanatatea publica. Intrebata de catre cotidianul Viata Libera cu privire la acest subiect, directorul general al societatii, doamna Genica Totolici, a oferit urmatoarele raspunsuri:

"Niciunul dintre autobuzele pe care le avem in parcul auto, destinate transportului de calatori in oras, nu dispun de sisteme de aer conditionat. Asa au iesit din fabrica si asa le-am cumparat si noi."


Astfel administratorul se auto-critica, sustinand ca, cu buna stiinta, au fost achizitionate autobuze fara climatizare (utilizate in strainatate in aeroporturi pentru transfer de la terminal, la avion, adica calatorii de sub 1 minut), desi perioadele de canicula sunt binecunoscute in Galati. Mai mult, se stia deja ca o mare parte dintre calatorii galateni sunt pensionari si copii. Caldura din autobuze poate fi fatala pentru acestia. O astfel de situatie este inacceptabila intr-un oras european, in 2016, cu un buget anual al Primariei de 100 milioane euro. Astfel, administratorul Transurb ar fi trebuit sa solicite Consiliului Local suplimentarea fondurilor pentru achizitia respectiva, sa solicite Primariei Galati aplicarea de urgenta la o finantare europeana sau, in caz contrar, sa nu accepte achizitia si punerea in pericol a vietii galatenilor, batranilor si copiilor, prin demisie de onoare.

A doua parte a raspunsului:Vreau sa va spun ca nicaieri in tara nu exista autobuze dotate cu aer conditionat. 



Mentionam faptul ca Barladul, Brasovul, Clujul si Alba detin, in cvasitotalitatea parcului, autobuze cu aer conditionat. Dintre acestea, Barladul a privatizat transportul in comun, Brasovul a modernizat prin fonduri europene intregul sistem (statii, sistem ticketing, etc.), iar Alba a primit premiul pentru cel mai bun sistem de transport in comun din Europa. In afara de aceste orase, Constanta, Timisoara, Bucuresti, Pitesti, Craiova detin autobuze cu aer conditionat, desi nu in totalitate, dar in cazul acestor municipii, parcul este reimprospatat in mod constant.

A treia parte a raspunsului este: "Montarea unui astfel de sistem pe un autobuz ar insemna o cheltuiala pe care nu ne-o putem permite, plus ca astfel am scoate si autobuzul din circuit pe perioada acestei operatiuni".

O intrebam pe doamna director cat considera ca valoreaza viata unui batran? Cum adica nu ne-o putem permite? Exista posibilitatea accesarii de finantari europene, solicitarii unei suplimentari din Bugetul Local sau chiar o finantare interna. De la disparitia de pe trasee a microbuzelor Maxi-Taxi, incasarile Transurb au crescut de 4 ori, ceea ce face Transurb o companie nu numai solvabila, ci chiar profitabila. Care este destinatia acestor sume?

Nu in ultimul rand, doamna director afirma ca modernizarea ar trebui realizata scotand autobuzul din circuit. Nimic mai fals. Autobuzele sunt introduse sau extrase de pe traseu (sau ar trebui sa fie) dupa un orar clar, in functie de incarcarea pe care o livreaza orasul. Dimineata si dupa-amiaza sunt mult mai multi calatori decat in restul zilei. De asemenea, autobuzele sunt garate pe timp de noapte, cand ar putea fi realizate operatiuni de modernizare. Similar si in week-end. La o simpla cautare pe internet, identificam firma WEBASTO Clima, specializata pe montarea de astfel de aparate, unde acestia specifica tocmai rapiditatea instalarii, nivelul ridicat de eficienta, costul scazut de utilizare, si altele. Detalii aici (Disclaimer: nu avem vreo legatura cu aceasta companie iar scopul nu este promovarea produselor acesteia, ci doar reliefarea disponibilitatii si diversitatii solutiilor tehnice)



Transurb sustine, de asemenea, faptul ca aceste sisteme nu sunt eficiente si cresc consumul, datorita inchiderii si deschiderii usilor. Aparte de faptul ca acest lucru este neadevarat, tehnologia pentru climatizarea autobuzelor incluzand perdele de aer in dreptul usilor, nu putem decat sa zambim la acest argument si sa notam, din nou, faptul ca achizitia acestor autobuze diesel, al caror consum ar creste, a fost realizata nu mai devreme de anul trecut. Din nou, punem intrebarea: costul motorinei este mai important decat viata unui om si confortul cetatenilor?


foto: Presa Galati Braila
AUTOBUZ DIESEL CU MOTORUL IN FLACARI

Nu in ultimul rand, adresam doua intrebari:

1. Care sunt proiectele de finantare europeana pe care Transurb le-a sustinut in ultimii 15 ani, pentru modernizarea parcului auto?
2. Doamna director Genica Totolici utilizeaza zilnic transportul in comun?

In lumina celor de mai sus, in continuare se afla o petitie online pentru demiterea doamnei Genica Totolici de la conducerea Transurb si implementarea unui nou management, cu criterii de performanta clare, evaluate trimestrial si anual. Pana la acest moment s-au strans 400 de semnaturi. PETITIE

joi, 14 aprilie 2016

Paradoxal, iluminatul public produce, nu consuma bani.


Paradoxal sau nu, noua paradigma a iluminatului public este ca acesta ar trebui sa produca bani, nu sa consume. Noile tehnologii permit instalarea de stalpi de iluminat care, pe langa faptul ca sunt alimentati alternativ cu celule foto-voltaice, furnizeaza si alte servicii municipale:
  • Emit semnal internet Wifi
  • Prezinta cu ajutorul unor indicatori de culoare, parametri legati de starea vremii sau ora exacta.
  • Sunt dotati cu panouri electronice informative ce prezinta material publicitar (de unde si veniturile obtinute) dar si informatii cu privire la trafic si orientare.
  • Sunt prevazuti cu dotari legate de siguranta cetateanului: camere video si intercom pentru solicitarea ajutorului de urgenta 112. 
  • Difuzoare pentru anunturi importante si orientarea persoanelor cu dizabilitati de vedere.
  • Senzori de miscare pentru economisirea energiei.
Avantajele unui astfel de concept urban sunt evidente:
  • "Stalpul", dintr-un centru de cost, devine un centru de profit. Adica produce, nu consuma bani. Adica mai multi bani la buget. 
  • Siguranta cetatenului creste.
  • Internet gratuit la fiecare colt de strada :) 
  • Investitie minima.
Companii precum Ericsson sau Philips ofera astfel de solutii integrate.

Tin minte ca acum cativa ani auzisem ca o alta companie multinationala a fost la Galati pentru a oferta Primaria. Aceasta urma sa schimbe pe cheltuiala proprie o parte din mobilierul stradal de iluminat public si sa incaseze venituri din publicitatea derulata pe stalpi si pe internetul gratuit furnizat, iar autoritatile s-ar fi ales cu economii substantiale la factura de energie electrica si in plus cu niste jucarii noi.

Cred ca ar trebui sa ne gandim serios sa implementam un astfel de parteneriat. 


click pe foto pentru detalii

vineri, 8 aprilie 2016

Ce inseamna sa fii persoana publica?


Facebook spune ca sunt persoana publica 
smile emoticon
Nu stiu daca sa fiu bucuros sau putin speriat. Oricum, incepand de azi, am un fan-page. Tot ce tine de comunitate, administratie publica si dezvoltare economica locala, voi posta acolo. Dupa ce am aparut intr-o emisiune la televizor, in urma cu aproape 1 an, o doamna m-a oprit pe strada si mi-a spus: "Va cunosc, v-am vazut la televizor!" Asa ... din senin. Nu mi-a cerut ceva, nu mi-a oferit ceva, nu a comentat in vreun fel subiectele discutate la emisiunea respectiva. Eram pe Domneasca cu sotia, catelul si fiica nascuta de cateva luni, in carucior. Si atunci am incercat un sentiment ciudat ... oare cati dintre cei pe langa care trec pe strada zilnic ma cunosc dar nu ma abordeaza asa cum a facut-o doamna respectiva atunci. Ego-ul ma indeamna sa cred ca la Galati, mai multi. Modestia ii da doua palme peste crestet ego-ului si il intreaba: Cine te crezi? Sa fii persoana publica naste un foarte interesant sentiment de placere, care, am senzatia ca, intr-o oarecare masura, provoaca dependenta. In acelasi timp, asta vine cu o pierdere de intimitate, cu o limitare a beneficiilor anonimatului. Sper ca fan-page-ul sa produca un pic mai multa dezbatere intre noi, astia de pe facebook, care suntem interesati de viitorul orasului asta. Si sper ca in felul acesta, prin dezbatere si schimb de idei, toata chestia asta, pe termen lung, sa ma faca sa spun "a meritat efortul"! Cer iertare familiei pentru momentul in care vreunul dintre ai mei va fi afectat negativ de ceea ce am inceput sa fac aici.


joi, 31 martie 2016

10 realitati despre SIDEX si o poveste cu talc

foto: Presa Galati
Citisem undeva faptul ca la nivel global durata medie de viata a unui combinat siderurgic este de 35 de ani. Iata cateva realitati de la Galati:

1. Combinatul de la Galati a fost inaugurat in 1969, adica acum 47 de ani. (sursa)
2. Combinatul de la Galati avea in anii 80 - 90, 40.000 de angajati, acum are 6-7000 de angajati. (sursa)
3. Pe platforma SIDEX mai functioneaza un singur furnal si laminoarele, acesta nemaifiind practic un combinat cu flux integrat. (sursa)
4. In prezent se lucreaza cu program redus, uneori 4 zile din 7. (sursa)
5. Standardele de mediu ale UE obliga neutralizarea haldei de zgura pana in 2020, ceea ce este imposibil. Se va mai acorda un termen pana prin 2030. (sursa)
6. Minereul de fier este importat din alte tari precum Brazilia, India si din alte zone indepartate care, la randul lor, au industrie siderugica locala si fac parte din economii emergente. (sursa)
7. Industria siderurgica la nivel mondial este in declin, cei mai mari consumatori precum China sau SUA, reducand productia. (sursa)
8. Combinatul ArcelorMittal Galati a inregistrat in ultimii ani (din 2009) pierderi sau profituri foarte mici. (sursa)
9. Combinatul de la Galati implementeaza in continuare politici de plecari voluntare in valuri. (sursa)
10. SIDEX-ul in prezent este taiat si demolat bucata cu bucata. (sursa)

Cele 10 puncte de mai sus vorbesc de la sine, nu are rost sa adaugam vreun alt comentariu, interpretare, analiza. Am totusi curajul sa afirm faptul ca in 10 - 15 ani, Combinatul Siderurgic Galati va fi istorie.

Odata cu alegerile locale din acest an, administratia are obligatia de a incepe pregatirile pentru tranzitia catre o era economica galateana post-SIDEX.

Asa cum am mai scris aici, strategii exista, ele trebuie doar puse in aplicare repede si in parteneriat cu actualul management al grupului ArcelorMittal. Galatiul nu se mai poate baza in viitor pe otel ci trebuie sa isi transforme economia dintr-una monoindustriala intr-una multi-sectoriala, ce presupune ramuri cu valoare adaugata mare.

Un bun economist si pasionat de istorie din Galati, alaturi de care am avut mereu placerea sa lucrez la tot felul de strategii, un cititor avid si un partener de conversatie redutabil pe teme de dezvoltare locala, Romeo Matei, a postat pe contul de facebook urmatorul text, pe care il consider relevant:

"Povestea unui combinat siderurgic
Undeva la margine unei tari din Uniunea Europeana este un combinat siderurgic integrat. Orasul in care se afla aceasta fabrica este un port maricel. Capacitatea de productie este cam de 5 milioane de tone de otel pe an, dar ce produci trebuie sa si vinzi. Asa ca productia reala se invarte pe undeva in jur de 2 milioane de tone.
Patronul uzinei este un concern de origine indiana. Astazi este intre primele 500 de companii din lume, ca si capitalizare la bursa.
Cand te apropii de oras dinspre orasul vecin se vede uzina in toata splendoarea ei. Se poate spune ca este cel mai important monument din acest oras. Candva avea zeci de mii de angajati. Astazi mai sunt cateva mii. Prost platiti si descurajati.
Din pacate pentru acesti muncitori industria siderurgica este in declin. Moare. Acum, sub ochii nostri. Guvernul poate sa ajute cumva uzina. Poate sa ajute la scaderea costurilor cu energia.
Dar nu poate sa nationalizeze colosul. Nu poate sa-i acorde ajutoare de stat. Nu poate bloca importurile de tabla ieftina din China.

In lume se produce prea mult otel - asta-i realitatea. Cam 220 de kile de otel pentru fiecare adult, batran si copil. Pe an. Aproape 20 de kile pe luna. Si nu exista cerere pentru el. Se pare ca oamenii vor sa dea bani pe chestii din plastic, nu pe chestii de otel.
Patronul indian a incercat sa faca uzina rentabila. A investit o gramada de bani in ea. Dar adevarul este ca greu de tot sa faci bani din otel in Europa.
O solutie ar fi sa se taxeze importurile de otel chinezesc. Bun, le pui la chinezi taxe. Dar otelul din China este cumparat de fabrici europene, care il folosesc drept materie prima. Cu astia ce faci? Ei vor trebui sa inchida. Sau sa dea afara oameni. Ca sa faci tu otel scump in Europa. Cam nu-i corect.
De fapt otelul este astazi un produs prea simplu de facut. Banal. Oricine poate sa fabrice tabla.
Si acum ce facem? Este greu de crezut ca in cazul in care indienii esueaza, altii vor face treaba. Indienii sunt numarul unu in otel.
Combinatul siderurgic de mai sus se numeste "Port Talbot Steelworks". Patronul indian este colosul Tata Steel. Incepand de astazi uzina este de vanzare. Specialistii apreciaza ca valoarea de piata a combinatului este aproape de zero.
Viitorul portului Talbot nu este in otel."


luni, 28 martie 2016

Consultari inainte de alegeri

Sambata am participat la o intalnire cu unul dintre candidatii la Primarie, la solicitarea caruia s-a dorit o dezbatere cu reprezentantii societatii civile. La aceasta intalnire au fost prezenti reprezentanti ai asociatiilor: Help Labus, Galati Orasul Meu, Asociatia Miscarea pentru Implicare Civica, Grupul de Initiativa Junior Chamber International, Asociatia pentru Promovarea Patrimoniului Cultural, Asociatia Galatzi 2020 si, prin reprezentant, Institutul Verde, precum si mai multe persoane fizice, cu interese diverse.

S-au ridicat urmatoarele probleme:

Problema cainilor comunitari

Asociatia "Help Labus" a solicitat ca Primaria sa demareze un program masiv de sterilizare a tuturor cainilor comunitari, precum si a celor cu stapan.

AMIC a solicitat ca Primaria sa ridice intr-un timp cat mai scurt toti cainii comunitari de pe strada si sa ii plaseze, dupa sterilizare, in adaposturi achizitionate in afara orasului. In acest sens AMIC a atras atentia asupra dinamicii ingrijoratoare a numarului cainilor precum si a sumelor cheltuite inutil, din bugetul public, de-a lungul timpului. De asemenea s-a estimat cu cifre evolutia cheltuielilor pentru cazarea si intretinerea animalelor pentru perioada urmatorilor ani.

Grupul de Initiativa JCI Galati a solicitat ca legea sa fie pusa in aplicare, cei aprox. 16.000 de caini sa fie ridicati de pe strada, intr-un termen de 6 luni, cu ajutorul a 20 de echipe de cate 2 - 3 hingheri, in doua schimburi. Am propus ca Primaria sa capaciteze toate cabinetele veterinare din Galati pentru sterilizarea in masa a acestora, cazarea acestora in padocuri amenajate in foste C.A.P. - uri din judet, in parteneriat cu Consiliul Judetean Galati.

Institutul Verde, prin comunicat, a exprimat urmatoarea pozitie:

Problema cainilor fara stapan este o tema falsa de campanie. Dezbateri asupra acestei teme au avut loc la nivel national in urma cu trei ani cand a fost creat actualul cadru legal (Legea 258/2013) si normele ei de aplicare. Intr-o societate democratica datoria tuturor cetatenilor (implicit a celor care ocupa functii in administratia locala) este aceea de a implementa si respecta legea. Exista mijloace (buget) de ce mai vorbim despre o problema? 

Patrimoniul cultural

AMIC a propus o strategie pentru valorificarea patrimoniului cultural edilitar si istoric galatean axata pe trei piloni:

Potential turistic, cultural si comercial
  1. demararea lucrarilor de punere in valoare a tezaurului arheologic din situl de la "Bărboși", descarcare arheologica si infiintarea unui muzeu "in situ" al romanitatii la Dunarea de Jos.
  2. reabilitarea si restaurarea cavoului Aristide Serfioti, precum si repararea strazii si degajarea zonei circumstante de ruinele fostelor capacitati industriale.
  3. reabilitarea centrului istoric prin pavarea cu granit, mobilier urban si alte proiecte concrete / pragmatice pentru restaurarea cladirilor monument istoric, ce pot beneficia de surse diverse de finantare, atat din fonduri bugetare cat si fonduri atrase: europene, private, guvernamentale, etc.
  4. organizarea de manifestari culturale si sportive pe perioada sfarsitului de saptamana, cu scopul de a transforma intreaga zona istorica a orasului intr-un obiectiv civic, de coagulare si socializare pentru comunitate.
AMIC a argumentat solutiile cu adevarat viabile pe care urmatoarea administratie, se impune sa le implementeze.

Grupul de Initiativa JCI Galati a sustinut toate punctele propuse de AMIC si a accentuat urgenta reabilitarii centrului istoric, avand in vedere deteriorarea cladirilor vechi din cauza traficului auto, precum si inoportunitatea amplasarii noului sediu al Primariei in zona istorica, ce ar produce si mai mult trafic, si mai multa poluare. GI JCI a sustinut reabilitarea fatadelor cladirilor istorice, atat proprietate publica cat si privata, prin proiecte finantate de axa 5.1 POR, fonduri europene ce permit inclusiv investitii in proprietate privata.

Institutul Verde, prin comunicat, a sustinut urmatoarele:

Istoria si patrimoniul istoric local este ceea ce confera unei multimi, caracterul de comunitate. In conditiile in care administratia locala ramane inerta la ruinarea monumentelor si simbolurilor orasului inseamna ca premediteaza distrugerea legaturilor dintre locuitori. Inseamna ca nu incearca sa construiasca ci sa divizeze. Este responsabilitatea pe care intregul aparat administrativ local din ultimii 26 de ani trebuie sa si-o asume. La fel ca in cazul punctului de mai sus, exista mijloace (linii de finantare dedicate acestei categorii de proiecte - reabilitare/intretinere a monumentelor istorice), de ce nu avem solutii?

Asociatia Galatzi 2020 a sustinut o transparenta totala a deciziilor administratiei cu privire la organizarea si programarea evenimentelor culturale organizate, precum si adoptarea unui mod de actiune unitar intre asociatii si ceilalti actori sociali.

Dezvoltare economica

Grupul de Initiativa JCI Galati a solicitat implementarea unor programe de dezvoltare economica, dupa cum urmeaza:
  1. Transformarea cladirii ce urmeaza sa fie destinata unui sediu al Primariei, o cladire a birocratilor, intr-un incubator de afaceri, business center si spatiu destinat ONG-urilor si societatii civile. Cu ajutorul acestuia s-ar crea minim 1500 de locuri de munca pe an.
  2. Construirea unui parc industrial de de minim 500 Ha pe actuala platforma SIDEX, in parteneriat cu acestia si reconversia actualului Parc Industrial, nefunctional.
Termoficare

Grupul de Initiativa JCI Galati a ridicat problema oportunitatii listarii la Bursa de Valori Bucuresti a companiilor de utilitati publice din Galati, respectiv: Calorgal, Apa-Canal, Ecosal, Transurb, precum si emiterea de obligatiuni municipale pentru realizarea de investitii in infrastructura de generare si transport al agentului termic.

AMIC a solicitat analiza oportunitatii pentru trecerea la un sistem de termoficare verde, bazat pe energie electrica, exemplificand sisteme similare din Marea Britanie si alte state.

Feedback

Candidatul la Primaria Galati a transmis asociatiilor prezente faptul ca va analiza oportunitatea introducerii acestora in programul sau de administrare si implementarea lor in urmatorii ani.

Tinem sa precizam faptul ca asociatiile reprezentate in cadrul intalnirii sunt asociatii total apolitice si fara partizanat in cadrul alegerilor locale din acest an.

Vom raspunde pozitiv oricaror solicitari din partea celor care doresc sa-si asume un rol in viitoarea administratie, si vom pune la dispozitia candidatilor intreaga expertiza si toate propunerile de politici publice pe care le inaintam, in mod echitabil.

Reiteram faptul ca orice candidat doreste sprijinul societatii civile si implicarea acesteia in procesul decizional, va intalni intreaga deschidere. Asociatiile prezente sustin proiecte si nu persoane.











sâmbătă, 26 martie 2016

O veste buna si una proasta


Inca din 2008, adica deja de 8 ani, la Sibiu, cetatenii se bucura de o strada pietonala superba, un spatiu al socializarii, un loc unde cetatenii se pot manifesta cultural, se pot plimba, pot iesi la un suc sau la cumparaturi, exact la fel ca intr-o capitala europeana. Filmul de mai jos este nu necesita alte comentarii:



Zona marginita de strazile Domneasca, Traian, Brailei si Tunelului, reprezinta singura zona de protectie arhitecturala din Galati. Ce inseamna acest lucru?

Inseamna ca o parte din cladirile din acest areal sunt monumente de arhitectura, parte din patrimoniul local si national. Acesta este centrul vechi al Galatiului. Pe aici ar trebui sa avem cat mai putin trafic auto, sa amenajam o zona comerciala cu magazine, cafenele, restaurante si zone de promenada, sedii de firme, locuinte romantice, interbelice, sa implementam principiul urbanistic al permeabilitatii filtrate.

Am mai propus si aici o strategie pentru pietonalizarea progresiva a strazii Domneasca si am prezentat toate avantajele unui astfel de proiect, atat pentru noi toti, cat si pentru riverani. Strada Domneasca ar putea arata precum Bulevardul Stefan ce Mare din Iasi, sau precum Str. Nicolae Balcescu din Sibiu.



Acum vin vestile.

Vestea buna

Ministerul Dezvoltarii a lansat o finantare prin Programul Operational Regional, pentru reabilitarea patrimoniului cultural. Detalii aici. Pot fi depuse proiecte pentru reabilitarea cladirilor de patrimoniu, monumente istorice, pe exterior dar si pe interior, indiferent daca acestea sunt proprietate privata sau publica. Pentru acest scop au fost alocate 270 milioane Euro, iar proiectele pot ajunge pana la 5 milioane euro. Cinci sau sase astfel de proiecte, depuse de catre Primaria Galati, ar asigura necesarul financiar pentru reabilitarea intregului centru istoric.

Vestea rea

Primaria Galati nu arata vreun interes pentru aceasta zona superba a orasului nostru. Singura investitie realizata este o cladire de birouri noua, realizata cu credit la banca (BERD) ce va avea rolul de sediu pentru birocratii orasului. Acest sediu va fi platit de catre noi si de catre copiii nostri. Aceasta cladire va atrage si mai mult trafic, si nu va fi altceva decat un nou centru de cost pentru Galati, in loc sa reprezinte un centru de profit. Cu alte cuvinte, vom cheltui mai multi bani si nu mai putini.

In acelasi timp, cea mai mare parte a cladirilor istorice din Galati sunt lasate in paragina, precum cele de mai jos.


Palatul Simion Gheorghiu, atunci si acum

Partea din spate a Palatului Simion Gheorghiu\



Palatul Simion Gheorghiu - azi


Zeci de alte cladiri precum Palatul Simion Gheorghiu sunt in suferinta, iar Galatiul pare un oras parasit, un oras fantoma. Lansam din nou o provocare pentru actualul Primar cat si pentru toti candidatii la Primaria Galati, sa isi asume proiecte concrete, cu termene limita, cu obiective cuantificabile, pentru imbunatatirea conditiilor de trai al galatenilor:

  1. Pietonalizarea str. Domneasca in maxim 1 an de la inceputul urmatorului mandat;
  2. Reabilitarea tuturor monumentelor istorice, indiferent de forma lor de proprietate in maxim doi ani de la inceputul noului mandat;
  3. Transformarea unui sediu al birocratiei intr-un sediu al antreprenoriatului odata cu inaugurarea cladirii;


Aceste proiecte au fost deja implementate in majoritatea oraselor Romaniei, chiar si de 12 ani.

joi, 24 martie 2016

Condamnare la subdezvoltare

In data de 15 martie 2016 s-au lansat doua linii de finantare. Una dintre ele ofera posibilitatea administratiilor de a construi sosele de centura, asa numitele centuri ocolitoare, destinate traficului de marfa si de pasageri. Documentatia poate fi citita aici. (este vorba de masura 6.1 a Programului Operational Regional)

Suma alocata pentru acest tip de proiecte este de 808 milioane Euro, iar finantarea va functiona pe principiul "primul venit - primul servit". Mai jos se afla o propunere mai veche, cuprinsa intr-o strategie de dezvoltare a municipiului Galati. Lungimea acesteia ar ajunge la 50 de Km, adica, conform standardelor CNADNR, daca aceasta s-ar construi la standard de autostrada (4 benzi cu separator de sens, si doua benzi de urgenta cu parapet de protectie), proiectul nu ar costa mai mult de 60 - 70 milioane Euro. 

Autoritatile locale, in prezent, arunca Galati-ul cu inca 20 de ani in urma celorlalte orase, din cauza faptului ca nici macar nu au depus un proiect de finantare. Aceste linii de finantare erau anuntate de mai mult timp. Ghidurile au fost lansate in consultare publica. A doua zi, pe data de 16 martie, ar fi trebuit ca autoritatile locale sa fi avut proiectul deja scris, sa realizeze ultimele modificari si sa il depuna la Minister. Acest lucru nu numai ca nu s-a intamplat, ci aceasta nici nu pare o prioritate a dansilor.

Astfel, la Galati, cel putin pana in 2030, adica inca 15 ani, nu va exista centura ocolitoare, pentru ca politicienii deja nu se mai gandesc decat la alegeri.

foto: Viata-Libera



Despre acest subiect, Viata Libera a mai scris aici.

Dar de ce sa ne dorim aceasta centura?

Condamnare la subdezvoltare

Primul, si cel mai important motiv, este faptul ca astfel, am putea avea o sansa ca ulterior sa ne aflam pe o harta europeana a construirii de autostrazi. In prezent, pana la Galati, sunt prevazute doar drumuri expres, fie din directie Drajna, Slobozia, fie din directia Buzau. Inexistenta unor planuri de a aduce autostrada pana la Galati nu reprezinta doar un esec al politicienilor care au reprezentat la Bucuresti Galati-ul pana in prezent, ci si o condamnare cinica a acestui oras la subdezvoltare economica. Construirea unei centuri in regim de autostrada, ne-ar da macar aceasta perspectiva.




Transportul de marfa

Cel de-al doilea motiv foarte important este deservirea reala a unui viitor Parc Industrial cu adevarat functional. Fie ca vorbim de un parc industrial pe actuala platforma SIDEX, fie ca vorbim de Zona Libera din Port, de un terminal multimodal la Dunare, de parcul expozitional propus pe amplasamentul actualului "asa zis" Parc Industrial, sau de un campus tehnologic construit in cartierul Dimitrie Cantemir, toate, dar absolut toate aceste proiecte de dezvoltare economica ar necesita o astfel de centura ocolitoare in regim de autostrada. Fara accesul de mare tonaj, acestea ar functiona la sub-jumatate din capacitate.

foto: Viata-Libera



Poluare si distrugerea infrastructurii

Cel de-al treilea dar nu cel din urma motiv este fara indoiala faptul ca in prezent, intregul transport de marfa de mare tonaj traverseaza o parte din oras si o zona rezidentiala, lucru absolut nepermis in orice oras civilizat. Acest lucru genereaza atat poluare in zona, si costuri asociate problemelor de sanatate ale polulatiei, cat si distrugerea infrastructurii existente. Masinile de mare tonaj traverseaza zone, de multe ori proaspat reabilitate, provocand un grad de uzura extrema a asfaltului abia turnat. Astfel, la Galati, ceea ce modernizam azi, se distruge maine. Demararea urgenta a construirii unei centuri ocolitoare ar rezolva aceasta grava problema.

foto: Viata-Libera



Locuri de munca

Ultimul motiv este injectia de cash pe care un astfel de proiect ar realiza-o in economia locala. Cel putin doua companii de constructii din Galati ar avea in continuare de lucru. Constructia ar dura minim 3 ani iar acest proiect ar angrena peste 1000 de muncitori directi si alti 500 indirecti. Valoarea sa ar contribui integral la economia locala. 




Realitatea este ca Galatiul este in prezent condamnat la subdezvoltare. Unde sunt proiectele? Proiecte nu exista, iar galatenii vor inghiti in scurt timp inca o portie mare de promisiuni fara acoperire. Singura solutie pare a fi o noua trezire a societatii civile.

Despre blog

Imagineaza-ti ca faci ca un cocktail cu gust de administratie, urbanism, societate civila din Galati, ONG-uri, putina politica si antreprenoriat. Se amesteca totul cu poze cu labradori, DIY si se adauga cugetari adanci. Se presara foarte putina politica internationala si nu foarte multa economie, cat sa nu fie prea iute. Se bea doar seara, nu se amesteca decat eventual cu bere, si doar in locul special amenajat pentru conversatii inteligente.