Mi-a atras atentia faptul ca pe data de 14.01.2016 a fost termenul pentru consultarea publica a bugetului local. Imi planificasem o postare inca de la inceputul anului pe acest subiect dar au fost altele interesante de abordat. Iar acoperirea media, in afara de un articol in Viata Libera, nimic. Asa ca mi-am propus o serie de postari pe pe buget, atat cu privire la abordarea sa pe 2016 din punctul de vedere tehnic, cat si comunicational si conceptual. Incepem cu cheltuielile propuse pentru functionare.
In primul rand, sa ne uitam spre modul cum a fost organizata consultarea publica, iar apoi, vom analiza documentele puse la dispozitie de catre Primaria Galati. Documentul de buget a fost uploadat pe site-ul administratiei, aici. A putut fi consultat si la sediul Primariei si a altor institutii publice. Si asta a fost toata consultarea, toata dezbaterea. In tarile civilizate dar si in alte orase ale Romaniei, bugetele participative sunt implementate de ani buni. Dar ce este un buget participativ, pe scurt?
Elaborarea unui buget participativ presupune urmatoarele etape. Una dintre ele este consultarea cetatenilor inainte de intocmirea primei propuneri. Sunt consultate forurile ce reprezinta cartierele: reprezentantii asociatiilor de proprietari, cetatenii interesati. Sunt organizate dezbateri in centrele civice. Acest proces este, de obicei, inceput chiar si cu un an inainte de propunerea de buget. Cea de-a doua runda de consultari se organizeaza impreuna cu asociatiile reprezentative: sindicate, patronate si ONG-uri. Se organizeaza mese rotunde unde acestea au ocazia sa transmita viziunea despre bugetul local. Urmeaza consultarea forurilor profesionale: mediu universitar, breslele profesionale, urbanisti, arhitecti, etc. Ultimii sunt reprezentantii partidelor politice din Consiliul Local. Dupa centralizarea rezultatelor si viziunii obtinute, se elaboreaza o prima propunere, care se supune consultarii publice. Odata cu aceasta consultare se organizeaza audieri publice unde sunt invitati experti in domeniu, precum si mass-media. In urma consultarilor publice sunt aduse ultimele modificari la buget, iar acesta este propus plenului Consiliului Local.
In cazul nostru, consultarea publica a unui buget precum cel propus de catre autoritati, in ultimii 25 de ani, inclusiv in acesta, a fost si este un simulacru, un demers realizat exclusiv deoarece "asa prevede legea". In realitate, administratia nu doreste o consultare publica reala, pentru ca altfel, ar fi utilizat pana acum instrumentele bugetului participativ. Sunt convins ca nu le sunt straine, macar la nivel teoretic. Da, stiu, in ultimii 25 de ani, totul a fost netransparent si fara consultarea publicului. Asa este, dar am putea schimba asta, nu? Haideti sa intram putin in profunzimea documentului. Mai jos se afla o schema ce contine cheltuielie propuse, impartite pe categorii.
Buget partial transparent: 5,9 mil Eur.
Dupa cum vedeti, bugetul total de functionare al Galati-ului este de putin sub 100 mil Euro. Nu judecam daca este mult sau putin. Dar haideti sa vedem cat este de transparent. Aproximativ 3,5 mil Eur. sunt destinati rambursarii de imprumuturi iar 2,5 mil Eur platii de dobanzi. Putem considera aceste cheltuieli partial transparente, avand in vedere ca avem acces destul de facil la imprumuturile efectuate in trecut, daca suntem interesati cu adevarat.
Buget partial netransparent: 49 mil Eur.
Apoi urmeaza o categorie de cheltuieli partial netransparente, in valoare de 49 mil de Euro. Singurul lucru pe care il cunoastem despre aceasta suma este ca ea este impartita in salarii ale functionarilor, profesorilor, medicilor si altor categorii de bugetari din Galati (36,5 mil Eur.). Cunoastem si categoriile mari din documentul propus: stim care este bugetul pentru profesori, care este cel pentru medici, care este cel pentru politistii locali, dar ar fi fost bine sa stim care sunt bugetele pe centre de cost. Cat sunt cheltuielile de personal pe fiecare scoala (sau pentru mai multe scoli, toate din acelasi cartier - raportat la densitatea populatiei), care sunt cheltuielile de personal pe fiecare departament din Primarie (sau macar pe arii functionale: personal front desk, back office, executie, coordonare, conducere, raportare, etc.), care sunt cheltuielile de personal aferente politistilor detasati in Micro 40 fata de Tiglina II. Care sunt cheltuielile de personal ale medicilor si, prin comparatie, ale personalului medical secundar? Avantajele unei astfel de abordari sunt evidente, atat din punctul de vedere al transparentizarii si facilitarii contributiei publicului la efortul de bugetare, cat si din punctul de vedere al strategizarii, de catre autoritatile competente.
O alta categorie de cheltuieli este subventia la energie si transport (12,6 mil Eur). Nu comentez pe fond aceasta propunere. Este partial netransparenta din cauza faptului ca nu este propus si mecanismul de acordare a acelei subventii. Ce tip de familie, ce venituri, cine poate beneficia si cine nu? Astfel, ne-am putea da seama daca nu cumva exista, o strategie mai eficienta decat acordarea de subventii. Daca este vorba de subventii la caldura, nu am putea, cu banii respectivi, sa anvelopam cladiri, si astfel, costurile cu incalzirea sa scada cu echivalentul subventiei? Nu stim, deoarece nu ni se explica ce regim au aceste subventii.
In ultimul rand, o categorie de burse pentru invatamant (440 mii Eur), bani care, presupunem, vor ajunge la elevi si / sau studenti.
Buget total netransparent: 41 mil Eur.
Acestia sunt bani care efectiv nu stim pe ce vor fi cheltuiti. Iata impartirea lor:
23,7 mil Eur. - pentru "Bunuri si servicii". Nu exista absolut nici o explicatie cu privire la ce bunuri si ce servicii vor fi achizitionate. 9,4 mil Eur. - transferuri intre unitati ale administratiei publice. Traducand, (presupunand) ajungem la concluzia ca sunt bani care se duc catre Transurb, Calorgal, etc. Si acolo ce se intampla cu ei? 2,6 mil Eur - "fond de rezerva". Nu exista nici o explicatie cu privire la care sunt situatiile in care acest fond de rezerva va fi accesat si ce se va intampla cu acele fonduri daca el nu va fi necesar. Catre ce destinatie vor fi redirectionate? 2,5 mil Eur - "asistenta sociala". Adica? 1,9 mil Eur - "Alte cheltuieli" ????? Care altele ? 380 mii Eur - "alte actiuni (fundatii)". Care fundatii si de ce? In final, 4.600 Eur - "active nefinanciare". Din nou, nu cunoastem care sunt activele care vor fi achizitionate si de ce sunt necesare.
Vom comenta totul, si din punctul de vedere tehnic, al procentelor proiectate, dar in urmatoarea postare. Deocamdata, marturisesc ca daca as fi pus in situatia respectiva, sub nici o forma, nu as vota un astfel de buget.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Multumesc pentru comentariul adaugat. Foarte constructiv!