Duminică am semnat un pact. Cu cine?

Cu unii dintre cei mai vizionari oameni pe care i-am cunoscut, am luat decizia ca, începând de săptămâna aceasta, să mă implic activ în schimbarea României, așa cum nimeni, după 1989, nu a făcut-o: de jos în sus.

Începând cu mine,

Continuând cu familia,

Cu prietenii,

Cu cartierul,

Cu orașul,

Cu comunitatea

Și astfel, schimbând întreaga țară.

Comunitate după comunitate.

Astfel, duminică am candidat și am fost ales în funcția de secretar general al PACT.

Am acceptat aceasta provocare pentru că, după ce am purtat discuții, în ultimele luni, cu lideri emergenți ai României, din politică și din mediul ONG, am ajuns la concluzia că forța unei națiuni este dată de forța comunităților ei. De aceea, orice politică este, de fapt, locală. Politicile naționale trebuie să reprezinte reverberația politicilor locale întrucât orice tip de politică națională are impact local, la nivelul cetățeanului, Dacă politicianul sau cetățeanul servește instituțiile și birocrația, frânează dezvoltarea. Dacă politicianul sau cetățeanul servește cetățenii, încurajează dezvoltarea.

Aceasta este explicația pentru care democrația reală se construiește de jos în sus, dinspre cetățean înspre instituții, dinspre local înspre național și nu invers.

Am început deja sa construim prima mișcare politică din România concentrată pe urbanizarea comunităților locale.

Alături de Tianu, de Lucian, de Dragoș, de Vali, de Andrei, Mădălin, de Mihai, Oana,Vali, Octav, Dani, Delia, Alex, Alexandra, Marcel, Dan, Tudor, Bogdan, Alisa, Ciprian, Iulian, Alexandru, Anton, Andreea și alții, lucram deja la un model de dezvoltare.

Vă voi (și vă vom) ține la curent cu toate lucrurile pe care le facem zi de zi.

Pentru a răspunde la întrebarea din titlu:

PACT-ul nu este despre noi ci este "cu" voi, dar cel mai important este că nu este neapărat un PACT "cu" cineva, ci că este un pact "pentru":

În primul rând este un

PACT PENTRU ROMANIA: pentru recuperarea decalajelor față de țările din Uniunea Europeană, într-o singură generație: aceasta.

În al doilea rând este un

PACT PENTRU comunități de oameni liberi: comunități cu oameni dinamici, conectați la noua economie, ce își asumă rolul de cetățeni implicați și orientați spre viitor.

În al treilea rând, în ceea ce mă (ne) privește, este un

PACT PENTRU GALAȚI: pentru ca Brăila și Galați să devină o regiune metropolitană prietenoasă, cu un rating investițional în creștere.

Dar ce ideologie are PACT? Care sunt măsurile pe care le susține? Dați-mi puțin timp. Abia au trecut alegerile, abia au trecut protestele :)

Comunicat

Cu ce ne incalzim la iarna?

foto: Viata Libera

Scurta analiza, din punctele de vedere amintite in spatiul public, cu privire la propunerea administratorului judiciar, Sinan Mustafa, de mentinere a sistemului centralizat de termoficare, in functie.

DISCLAIMER: Personal, detin centrala termica de apartament, iar in conditiile actuale nu as opta pentru sistemul centralizat. De asemenea, nu detin interese de afaceri in zona termoficarii si nici nu am rude care sa aiba astfel de interese. Ceea ce am scris mai jos este o analiza cat am putut de obiectiva. Acest articol se dedica atat factorilor decidenti cat si publicului larg.

Din punctul de vedere al riscului.

Daca este vorba despre "riscuri" si despre potentiale "explozii", ce ati prefera dintre urmatoarele variante:

1. O potentiala "bomba", foarte mare, pe platforma industriala a orasului, care functioneaza cu un ditamai arzatorul, pe gaz in cea mai mare parte a anului, care daca explodeaza, probabil rade jumatate din oras. Echivalent trei sferturi din populatie (zona cea mai densa - Micro X).
2. Mai multe potentiale "bombite" mai mici, dintre care una, daca bubuie, probabil rade doar cateva apartamente dintr-un bloc.

Concluzie personala: argumentul sigurantei, mai ales cel utilizat de catre adeptii centralismului, este hilar. Cine nu este convins, sa ia in considerare ca o explozie la CET poate afecta fabrica de oxigen si la tancurile de combustibil din Combinat. KABOOOM !!! Nu credeti ca e o afacere mai buna sa spargem riscul in bucatele mai mici? Ca in povestea cu imparatul care, pierzand un pariu in urma caruia "pedeapsa" era sa arunce o stanca peste fiul sau, a decis sa sfarame stanca in pietricele si sa le arunce una cate una.

Acestea fiind zise, haideti sa ne orientam spre argumentele cu adevarat importante.

Din punctul de vedere economic

Orice economist stie ca orice sistem centralizat obtine asa-zisele economii de scala (sau scalabilitate). Si orice inginer stie ca orice sistem mai mare obtine un randament mai mare. Asadar, din punctul de vedere al costurilor per utilizator, evident ca solutia centralizata, teoretic, este mai ieftina. Alaturi de acest argument, putem considera exemplele din occident (dar si din Romania) unde sistemul centralizat functioneaza foarte bine.

Vom observa totusi urmatoarele trei diferente majore:

1. FACTURAREA Fie exista un sistem de facturare individuala, fie asociatia de proprietari detine capacitatea tehnica, juridica si manageriala de a decupla de la sistem rau-platnicul intr-un termen foarte scurt.
2. PRODUCTIA nu este externalizata. Cu alte cuvinte, furnizorul de termoficare integreaza tot fluxul productie - transport - distributie - facturare - control.
3. ACTIONARIATUL Acolo unde actionariatul este privat, lucrurile merg bine. Acolo unde actionariatul este de stat, lucrurile merg prost, pentru ca -- clientelism, pentru ca -- se fura, pentru ca -- nu se urmareste eficienta si profitul, ci servirea politicului sau alte interese. Dalkia - Iasi este cel mai bun exemplu. Falimentar de stat, profitabil dupa privatizare.

Daca cele trei probleme de mai sus isi gasesc o rezolvare, si se pare ca domnul Sinan Mustafa o construieste, sistemul centralizat merita pastrat, chiar si ca optiune, daca nu obligativitate. Problema este ca, atat rezolvarea problemelor facturarii si integrarii fluxului necesita investitii. Inclusiv la nivel de ERP - presupun ca CET utilizeaza SAP in timp ce la Calorgal nici Microsoft Office nu exista. Iar CET-ul galatean va reprezenta un interes pentru un actor privat, fie pe BVB fie prin hotarare AGA, doar peste 1 - 2 ani de la eficientizare - asta sau exista deja un "contingency plan" care deja este pe cale de a se activa. Nu am informatii dar de obicei, guvernanta corporativa presupune asemenea lucruri. Si fiind S.A. - CET se supune legislatiei de guvernanta corporativa.

Din punctul de vedere juridic

Nu in ultimul rand al acestui lung articol, exista printre membrii CL o marota cu privire la faptul ca domnul Mustafa si-ar pierde job-ul daca se renunta la termoficare, iar aceasta este motivatia actualei propuneri. Din nou, lipsa de cunoastere a legii, de data aceasta, a insolventei. In primul rand, domnul Mustafa, cel putin inca 10 ani va sta in functie (daca doreste) fie ca administrator judiciar fie ca lichidator al CET. Dar acest lucru nu se va intampla datorita faptului ca planul de reorganizare nu "pica" la votul creditorilor atat timp cat CET face parte din sistemul national de echilibrare a retelei de transport de energie electrica (asta daca nu cumva deja a fost aprobat, nefiind eu la curent :) ). Dimpotriva - orice plan de reorganizare are o durata de 3 - 4 ani, ceea ce inseamna, teoretic, faptul ca administratorul judiciar (domnul Mustafa) isi pierde jobul tocmai daca CET continua sa functioneze si revine pe profit, platindu-si datoriile. Asa ca, din punctul de vedere personal, este in interesul sau ca orasul sa renunte la CET. Ceea ce uita (intentionat sau nu) cei care sustin aceasta teorie este faptul ca, aburul tehnologic este pentru CET un produs secundar. Astfel, chiar si in acest caz, CET va continua sa functioneze chiar si dupa decuplarea de oras, asigurand energie electrica pentru Combinat sau pentru reteaua de inalta tensiune a Romaniei.

Asa ca, oricum ar fi, jobul lui Sinan Mustafa e in siguranta :)

Din punctul de vedere politic

Solutia acordarii unui ajutor de 2800 de RON este, probabil, cea mai proasta solutie pe care ar putea-o alege Consiliul Local. Ceea ce, la prima vedere, este acoperirea costului debransarii, este de fapt asimilata unei investitii publice intr-o proprietate privata si este atat ilegala cat si ne-echitabila. Cu siguranta vor aparea procese in Contencios Administrativ de anulare a acestei decizii sau chiar procese ale unor persoane care au achitat ele insele atat debransarea cat si centrala de apartament, pentru a primi acelasi tip de decontare. Dealtfel, administratia este a tuturor cetatenilor, iar daca Primaria plateste pentru unii, este echitabil sa plateasca pentru toti.

In acelasi timp, nu uitati ca Electrocentrale S.A. este o societate de stat. Culoarea politica a Guvernului Romaniei este aceeasi cu culoarea politica a Primariei Galati. Nu spun mai multe, conectati voi punctele intre ele. Ce e sigur e ca daca Electrocentrale S.A. va livra in continuare agent termic, guvernul va avea toate motivele sa ofere sprijin ... poate chiar pentru investitii in retehnologizare.

Ce e de facut?

1. Analiza propunerii domnului Mustafa, negocierea solutiei cu dansul, atingerea unui punct critic comun si semnarea acestui parteneriat, cu conditia - integrarii fluxului / implementarii unui sistem de facturare individuala / construirea unei strategii de privatizare.

2. Alinierea regulamentelor de administrare a asociatiilor de proprietari cu punctul 1. si stabilirea unui T0 al sistemului.

3. Liberalizarea pietei de termoficare - aprobarea oricarei debransari.

Inelul de rocada

Am tot discutat despre relații internaționale, ideologie, politică națională, proteste, stat de drept și alte subiecte sofisticate, dezbătute în sfere înalte, cu aer rarefiat. Ce ar fi să ne întoarcem puțin cu picioarele pe pământ?

Mai precis, pe pământul de flori de la Inelul de rocadă, cea mai mare intersecție din Galați. Am citit și ascultat, recent, un interviu relativ amuzant, cu domnul primar Ionuț Pucheanu. Capul răutăților și al ironiilor, ca de obicei, antidotul.ro.

Din ce am înțeles din răspunsurile la întrebarile doamnei Ema Turcu, Primăria dorește să reamenajeze, în sfârsit, rondoul din Țiglina. Se urmărește renunțarea la aranjamentele de flori (fie vorba, o cheltuială anuală absolut inutilă), amenajarea unei pietonale de jur împrejurul "rondoului" și montarea unui "obelisc, ooo ceva, o sculptură acolo".

Facem o sugestie constructivă, o critică și o glumă, în această ordine, față de acest subiect:

Sugestie constructivă

Atât Viața Liberă, cât și subsemnatul, am adus de mai multe ori în discutie sculptura realizată de reputatul artist internațional, Ewerdt Hilgeman. Acesta are expuse lucrări în spații publice ale marilor metropole ale lumii: Chicago, NewYork, Berlin și altele. Fotografiile de mai jos reprezintă aceste opere:

Berlin

Chicago

New York

Și ce legatură are asta cu Galațiul și rondoul de la "Popescu"? Pai e simplu. Așa cum aflăm din mai multe articole, precum acesta, acesta si acesta, am primit cadou, o sculptură a marelui artist, care se numeste "Omagiu lui Brancusi" și care zace ruginită și abandonată pe Faleza inferioară de mai mult de 15 ani, pentru că autoritătile publice nu au considerat că aceasta este de interes local. Am vorbit despre acest lucru și in campania electorală, aici.

Omagiu lui Brancusi

Recondiționarea și plasarea sculpturii de peste 20 de metri, pe un soclu monumental, în centrul rondoului, poate fi un act de reparație istorică, atât pentru obiectul de artă și pentru artist, cât și pentru noi și vindecarea micii noastre urbe. Dacă nici acum nu reusim asta, nu știu când.

O critică

Dezvoltarea urbană durabilă se conduce după principii destul de simple. Unul dintre ele este așezarea arterelor de promenadă în zonele de protecție istorică, pentru că, în general, oamenii doresc să se aseze la o terasă, să stea în liniște, fără zgomot și gaze de eșapament de la mașini, să privească vitrina unui magazin, să intre la un muzeu sau să privească un spectacol stradal. De aceea, marile orașe europene, precum și marile orașe din România (Iași, Cluj, Brașov, Sibiu, Oradea, Craiova, Brăila, București și altele) au închis circulația auto pe arterele centrale istorice și au amenajat străzi pietonale cu permeabilitate filtrată.

Ideea amenajării unei alei care să permită contemplarea obeliscului / sculpturii de pe scuar, nu este rea deloc, dar nu trebuie să ne închipuim că va deveni o zonă de atracție extraordinară. Admirarea obeliscului sau sculpturii se va face, în principal, de la distanță sau din mașină și doar curioșii se vor apropia pentru a citi detaliile inscripționate. În rest, nici mamele cu copii, nici pensionarii și nici tinerii nu vor avea mare lucru de văzut pe scuar.

Ideea patinoarului pe timp de iarnă, pe de altă parte, sună foarte bine, cu observația că pe la târgurile de iarnă, pe langă patinoar, se vinde mereu vin fiert, pentru sufletul celor care privesc de pe margine. Iar vinul fiert, din nou, nu prea se împacă bine cu traficul din apropiere.

Admirarea punctului central s-ar pute face și noaptea, cu ajutorul iluminării arhitecturale.

O glumă

Ewerdt Hilgemann e al meu?

5 Idei pentru Primar

In primul an de mandat nu putem avea asteptari foarte mari de la administratia locala, din simplul motiv ca, pana la sfarsitul anului, atat Consiliul Local, cat si Primarul ales, functioneaza pe bugetul aprobat anul trecut de fosta administratie.

Punem totusi accentul pe faptul ca, desi anvelopa bugetara actuala este restrictiva, primarul Ionut Pucheanu are ocazia de a lua o serie de masuri concrete, indraznete, pana la sfarsitul acestui an, masuri care ar modifica paradigma de dezvoltare a orasului nostru, ar obtine relativ usor sustinerea Consiliului Local si, cel mai important, nu ar avea nevoie de bani. Mai jos prezint primele 5 idei pe care, daca as fi in locul dumnealui, le-as pune cat mai repede in practica. Sunt idei ce se plaseaza mai mult pe dreapta spectrului politic, dar cu totii stim ca in ultimii 25 de ani, PSD a luat, de multe ori, si masuri de dreapta.

1. Spital privat de oncologie

Cancerul reprezinta, conform Institutului National de Statistica, a doua cauza a mortalitatii la Galati, dupa bolile cardiovasculare. Primaria detine suficiente terenuri. Unul dintre acestea poate fi pus la dispozitie gratuit, alaturi de un pachet de facilitati fiscale, unui investitor privat, cu conditia ca pe acest teren sa construiasca un spital dotat pentru vindecarea cancerului. Serviciile medicale respective pot fi decontate prin Casa Nationala de Asigurari, deci cu totii am avea acces la ele. Mai mult, acest spital ar genera crestere economica locala, prin intermediul fenomenului de turism medical dar si prin serviciile externalizate pe care aceasta unitate le-ar contracta cu firmele locale.

2. Incubator de afaceri

Cresterea economica poate fi generata cu ajutorul unui incubator de afaceri. Actuala cladire, in constructie, a Primariei, se va amortiza in 40 de ani, adica atunci cand copiii nostri deja vor avea la randul loc, copii. Acestia vor plati in continuare valoarea de amortizare a actualei constructii. Aceasta este o nedreptate pe care o facem generatiilor viitoare. Haideti sa indreptam aceasta nedreptate prin transformarea sediului in constructie al Primariei, dintr-o cladire consumatoare de resurse, intr-o cladire generatoare de bani si de prosperitate. Aici s-ar putea crea anual aproximativ 1500 de locuri de munca si s-ar putea genera si resurse financiare pentru a acoperi chiria Primariei intr-un sediu adecvat, precum fosta cladire a Raiffeisen Bank, care, pe langa faptul ca se afla pe Str. Brailei, mult mai accesibila decat centrul istoric, este adiacenta sediului ANAF, in apropierea bancilor comerciale, Tribunalului si la o aruncatura de bat de alte institutii. Aceste masuri nu pun o presiune suplimentara pe bugetul local, scad somajul, cresc nivelul de trai si orienteaza orasul cu fata catre viitor.

FOTO: Cozoroc - justitiecurata.ro

3. Reforma sistemului de impozitare

Cu totii stim ca piata libera este cea care genereaza crestere economica si, cu cat sunt mai putine bariere de intrare pe aceasta piata, antreprenorii si investitorii vor prospera si vor crea locuri de munca. Pentru ridicarea acestor bariere, una dintre masurile cele mai eficiente este trecerea prin Consiliul Local a unui pachet de masuri pentru stimularea economiei. Un exemplu de astfel de pachet de masuri poate fi consultat aici. 

4. Reforma sistemului de percepere a taxelor

In fiecare an, cetatenii sunt umiliti stand la ghiseul de la circa financiara din centrul orasului si nu numai. Acest sistem trebuie imbunatatit pentru ca platile sa fie procesate rapid. Cei mai multi dintre cei care stau la cozi sunt cetateni in varsta, cu probleme de sanatate, care doresc sa beneficieze de reducerea anuala la impozite locale. Solutia pentru rezolvarea acestei probleme tine de managementul intern al departamentului din cadrul Primariei.

FOTO: Viata-Libera

5. Externalizarea iluminatului public

In acest moment, iluminatul public reprezinta, pentru Primarie, un cost. Pe langa aceasta, standardele la care autoritatile furnizeaza acest serviciu lasa de dorit: intensitate scazuta a luminii, consum mare de energie, avarii dese pe sectoare mari de strada. In orasele occidentale, acest serviciu este concesionat catre operatori privati, iar autoritatile incaseaza bani in loc sa cheltuie. Operatorul privat are obligatia de a plati o chirie pe stalp si de a asigura, pe cheltuiala proprie, iluminatul public. In acelasi timp, acesta obtine venituri furnizand servicii de internet si publicitate.

Ma opresc momentan aici. Scopul acestei postari, si al celor care vor urma, este de a genera o dezbatere in mediul public, online dar mai ales, offline. Vreau sa demonstrez ca se poate! Ca lucrurile se pot intampla repede, fara bani (sau cu bani foarte putini). Ce ar fi sa fim constructivi si sa incepem sa sustinem idei, proiecte concrete, masurabile, incadrate in timp? 

Stati aproape, urmeaza cate o idee pe zi.

Ieri ai platit 30 lei la Calorgal si Transurb

FOTO: jurnalul.ro

Ieri a avut loc cea de-a doua sedinta (extraordinara) de Consiliu Local din acest mandat. Haideti sa vedem despre ce au discutat alesii:

1. Despre functii

Primul lucru a fost sa discute despre ce consilieri fac parte din ce comisii. S-a stabilit componenta, nu stiu daca si presedintii. Probabil ca asta se va negocia ulterior.

Nu se stie cum a votat nici puterea (PSD, UNPR, ALDE) si nici opozitia (PNL, PMP, Independentul). Asteptam publicarea, pe site-ul Primariei, a procesului verbal al sedintei. Asta daca nu cumva s-a votat secret, iar atunci nu vom afla niciodata.

2. Despre bani pentru apa calda

Cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi a fost propunerea puterii de alocare a sumei de 3,7 milioane lei din Bugetul Local (sunt curios care este temeiul juridic pentru aceasta realocare bugetara sau daca aceasta suma a fost deja prevazuta in buget inca de anul trecut ...) pentru plata pierderilor din sistemul de alimentare cu apa calda.

Cine si cum a votat?

PUTEREA: evident, PRO, doar ei au propus.

OPOZITIA: intreaga opozitie prezenta in sala a votat ... PRO. Consilierii PNL au fost de acord ca acesti bani sa se indrepte spre acoperirea unor pierderi aparute pe perioada mandatului trecut. Un partid de dreapta si o garnitura nou-nouta de consilieri, fara sa cunoasca exact cauzele care au dus la falimentarea sistemului, au luat 15 lei de la fiecare cetatean al Galatiului si au achitat factura incompetentei celor care au adus sistemul de termoficare in starea actuala. ... si asta fara sa ii oblige nimeni ...

3. Despre bani pentru transportul in comun

In continuare, Consiliul Local a decis ca, in ciuda faptului ca Transurb ar trebui sa fie o companie profitabila, detinand in acelasi timp si pozitie de monopol pe transportul local in comun, sa acorde o noua subventie de 4 milioane lei.

Cine cum a votat?

PUTEREA: evident PRO, in calitate de initiatori.

OPOZITIA: V-ati gandi ca opozitia a facut ceea ce ii sta bine sa faca unei opozitii: sa se opuna, sa voteze, argumentat, CONTRA. Ei bine, nu. Consilierii PNL au votat, si de aceasta data, PRO. Au fost de acord, ca liberali, ca o companie ce detine monopol are voie sa fie si neprofitabila, iar pierderile trebuie sa fie platite ... ati ghicit ... tot de voi. Inca 16 lei de la fiecare cetatean pentru achitarea facturii unui management in pierdere. Bravo!

4. Despre inca niste functii

S-a propus un fel de caiet de sarcini cu privire la profilul viitorului ocupant al postului de City Manager. Nu se stie cum s-a votat ... probabil PRO pe toata linia.

Concluzie: Desi ma revendic un om de dreapta, cu convingeri liberale si progresiste, observ cu tristete faptul ca, la Galati, PNL tocmai a fost de acord ca establishmentul rezultat in urma alegerilor sa confiste cate aprox. 30 de lei de la fiecare cetatean si sa plateasca astfel pierderile si incompetenta vechilor administratii.

Concluzie interogativa: Ma intreb daca nu cumva situatia e si mai trista decat atat. Daca nu cumva  lipsa unui atasament fata de ideologie i-a facut pe liberali sa voteze astfel ??? - poate ceva mai putin: tocmai o negociere subterana pe functii de presedinti de comisii sau chiar si mai putin: pe componenta lor.

Pai cu asa o opozitie, sa tot fii Primar!

Paradoxal, iluminatul public produce, nu consuma bani.

Paradoxal sau nu, noua paradigma a iluminatului public este ca acesta ar trebui sa produca bani, nu sa consume. Noile tehnologii permit instalarea de stalpi de iluminat care, pe langa faptul ca sunt alimentati alternativ cu celule foto-voltaice, furnizeaza si alte servicii municipale:

• Emit semnal internet Wifi
• Prezinta cu ajutorul unor indicatori de culoare, parametri legati de starea vremii sau ora exacta.
• Sunt dotati cu panouri electronice informative ce prezinta material publicitar (de unde si veniturile obtinute) dar si informatii cu privire la trafic si orientare.
• Sunt prevazuti cu dotari legate de siguranta cetateanului: camere video si intercom pentru solicitarea ajutorului de urgenta 112. 
• Difuzoare pentru anunturi importante si orientarea persoanelor cu dizabilitati de vedere.
• Senzori de miscare pentru economisirea energiei.

Avantajele unui astfel de concept urban sunt evidente:

• "Stalpul", dintr-un centru de cost, devine un centru de profit. Adica produce, nu consuma bani. Adica mai multi bani la buget. 
• Siguranta cetatenului creste.
• Internet gratuit la fiecare colt de strada :) 
• Investitie minima.

Companii precum Ericsson sau Philips ofera astfel de solutii integrate.

Tin minte ca acum cativa ani auzisem ca o alta companie multinationala a fost la Galati pentru a oferta Primaria. Aceasta urma sa schimbe pe cheltuiala proprie o parte din mobilierul stradal de iluminat public si sa incaseze venituri din publicitatea derulata pe stalpi si pe internetul gratuit furnizat, iar autoritatile s-ar fi ales cu economii substantiale la factura de energie electrica si in plus cu niste jucarii noi.

Cred ca ar trebui sa ne gandim serios sa implementam un astfel de parteneriat. 

click pe foto pentru detalii

Ce inseamna sa fii persoana publica?

Facebook spune ca sunt persoana publica 

smile emoticon

Nu stiu daca sa fiu bucuros sau putin speriat. Oricum, incepand de azi, am un fan-page. Tot ce tine de comunitate, administratie publica si dezvoltare economica locala, voi posta acolo. Dupa ce am aparut intr-o emisiune la televizor, in urma cu aproape 1 an, o doamna m-a oprit pe strada si mi-a spus: "Va cunosc, v-am vazut la televizor!" Asa ... din senin. Nu mi-a cerut ceva, nu mi-a oferit ceva, nu a comentat in vreun fel subiectele discutate la emisiunea respectiva. Eram pe Domneasca cu sotia, catelul si fiica nascuta de cateva luni, in carucior. Si atunci am incercat un sentiment ciudat ... oare cati dintre cei pe langa care trec pe strada zilnic ma cunosc dar nu ma abordeaza asa cum a facut-o doamna respectiva atunci. Ego-ul ma indeamna sa cred ca la Galati, mai multi. Modestia ii da doua palme peste crestet ego-ului si il intreaba: Cine te crezi? Sa fii persoana publica naste un foarte interesant sentiment de placere, care, am senzatia ca, intr-o oarecare masura, provoaca dependenta. In acelasi timp, asta vine cu o pierdere de intimitate, cu o limitare a beneficiilor anonimatului. Sper ca fan-page-ul sa produca un pic mai multa dezbatere intre noi, astia de pe facebook, care suntem interesati de viitorul orasului asta. Si sper ca in felul acesta, prin dezbatere si schimb de idei, toata chestia asta, pe termen lung, sa ma faca sa spun "a meritat efortul"! Cer iertare familiei pentru momentul in care vreunul dintre ai mei va fi afectat negativ de ceea ce am inceput sa fac aici.

10 realitati despre SIDEX si o poveste cu talc

foto: Presa Galati

Citisem undeva faptul ca la nivel global durata medie de viata a unui combinat siderurgic este de 35 de ani. Iata cateva realitati de la Galati:

1. Combinatul de la Galati a fost inaugurat in 1969, adica acum 47 de ani. (sursa)

2. Combinatul de la Galati avea in anii 80 - 90, 40.000 de angajati, acum are 6-7000 de angajati. (sursa)

3. Pe platforma SIDEX mai functioneaza un singur furnal si laminoarele, acesta nemaifiind practic un combinat cu flux integrat. (sursa)

4. In prezent se lucreaza cu program redus, uneori 4 zile din 7. (sursa)

5. Standardele de mediu ale UE obliga neutralizarea haldei de zgura pana in 2020, ceea ce este imposibil. Se va mai acorda un termen pana prin 2030. (sursa)

6. Minereul de fier este importat din alte tari precum Brazilia, India si din alte zone indepartate care, la randul lor, au industrie siderugica locala si fac parte din economii emergente. (sursa)

7. Industria siderurgica la nivel mondial este in declin, cei mai mari consumatori precum China sau SUA, reducand productia. (sursa)

8. Combinatul ArcelorMittal Galati a inregistrat in ultimii ani (din 2009) pierderi sau profituri foarte mici. (sursa)

9. Combinatul de la Galati implementeaza in continuare politici de plecari voluntare in valuri. (sursa)

10. SIDEX-ul in prezent este taiat si demolat bucata cu bucata. (sursa)

Cele 10 puncte de mai sus vorbesc de la sine, nu are rost sa adaugam vreun alt comentariu, interpretare, analiza. Am totusi curajul sa afirm faptul ca in 10 - 15 ani, Combinatul Siderurgic Galati va fi istorie.

Odata cu alegerile locale din acest an, administratia are obligatia de a incepe pregatirile pentru tranzitia catre o era economica galateana post-SIDEX.

Asa cum am mai scris aici, strategii exista, ele trebuie doar puse in aplicare repede si in parteneriat cu actualul management al grupului ArcelorMittal. Galatiul nu se mai poate baza in viitor pe otel ci trebuie sa isi transforme economia dintr-una monoindustriala intr-una multi-sectoriala, ce presupune ramuri cu valoare adaugata mare.

Un bun economist si pasionat de istorie din Galati, alaturi de care am avut mereu placerea sa lucrez la tot felul de strategii, un cititor avid si un partener de conversatie redutabil pe teme de dezvoltare locala, Romeo Matei, a postat pe contul de facebook urmatorul text, pe care il consider relevant:

"Povestea unui combinat siderurgic

Undeva la margine unei tari din Uniunea Europeana este un combinat siderurgic integrat. Orasul in care se afla aceasta fabrica este un port maricel. Capacitatea de productie este cam de 5 milioane de tone de otel pe an, dar ce produci trebuie sa si vinzi. Asa ca productia reala se invarte pe undeva in jur de 2 milioane de tone.

Patronul uzinei este un concern de origine indiana. Astazi este intre primele 500 de companii din lume, ca si capitalizare la bursa.

Cand te apropii de oras dinspre orasul vecin se vede uzina in toata splendoarea ei. Se poate spune ca este cel mai important monument din acest oras. Candva avea zeci de mii de angajati. Astazi mai sunt cateva mii. Prost platiti si descurajati.

Din pacate pentru acesti muncitori industria siderurgica este in declin. Moare. Acum, sub ochii nostri. Guvernul poate sa ajute cumva uzina. Poate sa ajute la scaderea costurilor cu energia.

Dar nu poate sa nationalizeze colosul. Nu poate sa-i acorde ajutoare de stat. Nu poate bloca importurile de tabla ieftina din China.

In lume se produce prea mult otel - asta-i realitatea. Cam 220 de kile de otel pentru fiecare adult, batran si copil. Pe an. Aproape 20 de kile pe luna. Si nu exista cerere pentru el. Se pare ca oamenii vor sa dea bani pe chestii din plastic, nu pe chestii de otel.

Patronul indian a incercat sa faca uzina rentabila. A investit o gramada de bani in ea. Dar adevarul este ca greu de tot sa faci bani din otel in Europa.

O solutie ar fi sa se taxeze importurile de otel chinezesc. Bun, le pui la chinezi taxe. Dar otelul din China este cumparat de fabrici europene, care il folosesc drept materie prima. Cu astia ce faci? Ei vor trebui sa inchida. Sau sa dea afara oameni. Ca sa faci tu otel scump in Europa. Cam nu-i corect.

De fapt otelul este astazi un produs prea simplu de facut. Banal. Oricine poate sa fabrice tabla.

Si acum ce facem? Este greu de crezut ca in cazul in care indienii esueaza, altii vor face treaba. Indienii sunt numarul unu in otel.

Combinatul siderurgic de mai sus se numeste "Port Talbot Steelworks". Patronul indian este colosul Tata Steel. Incepand de astazi uzina este de vanzare. Specialistii apreciaza ca valoarea de piata a combinatului este aproape de zero.

Viitorul portului Talbot nu este in otel."

Consultari inainte de alegeri

Sambata am participat la o intalnire cu unul dintre candidatii la Primarie, la solicitarea caruia s-a dorit o dezbatere cu reprezentantii societatii civile. La aceasta intalnire au fost prezenti reprezentanti ai asociatiilor: Help Labus, Galati Orasul Meu, Asociatia Miscarea pentru Implicare Civica, Grupul de Initiativa Junior Chamber International, Asociatia pentru Promovarea Patrimoniului Cultural, Asociatia Galatzi 2020 si, prin reprezentant, Institutul Verde, precum si mai multe persoane fizice, cu interese diverse.

S-au ridicat urmatoarele probleme:

Problema cainilor comunitari

Asociatia "Help Labus" a solicitat ca Primaria sa demareze un program masiv de sterilizare a tuturor cainilor comunitari, precum si a celor cu stapan.

AMIC a solicitat ca Primaria sa ridice intr-un timp cat mai scurt toti cainii comunitari de pe strada si sa ii plaseze, dupa sterilizare, in adaposturi achizitionate in afara orasului. In acest sens AMIC a atras atentia asupra dinamicii ingrijoratoare a numarului cainilor precum si a sumelor cheltuite inutil, din bugetul public, de-a lungul timpului. De asemenea s-a estimat cu cifre evolutia cheltuielilor pentru cazarea si intretinerea animalelor pentru perioada urmatorilor ani.

Grupul de Initiativa JCI Galati a solicitat ca legea sa fie pusa in aplicare, cei aprox. 16.000 de caini sa fie ridicati de pe strada, intr-un termen de 6 luni, cu ajutorul a 20 de echipe de cate 2 - 3 hingheri, in doua schimburi. Am propus ca Primaria sa capaciteze toate cabinetele veterinare din Galati pentru sterilizarea in masa a acestora, cazarea acestora in padocuri amenajate in foste C.A.P. - uri din judet, in parteneriat cu Consiliul Judetean Galati.

Institutul Verde, prin comunicat, a exprimat urmatoarea pozitie:

Problema cainilor fara stapan este o tema falsa de campanie. Dezbateri asupra acestei teme au avut loc la nivel national in urma cu trei ani cand a fost creat actualul cadru legal (Legea 258/2013) si normele ei de aplicare. Intr-o societate democratica datoria tuturor cetatenilor (implicit a celor care ocupa functii in administratia locala) este aceea de a implementa si respecta legea. Exista mijloace (buget) de ce mai vorbim despre o problema? 

Patrimoniul cultural

AMIC a propus o strategie pentru valorificarea patrimoniului cultural edilitar si istoric galatean axata pe trei piloni:

- Potential turistic, cultural si comercial

1. demararea lucrarilor de punere in valoare a tezaurului arheologic din situl de la "Bărboși", descarcare arheologica si infiintarea unui muzeu "in situ" al romanitatii la Dunarea de Jos.
2. reabilitarea si restaurarea cavoului Aristide Serfioti, precum si repararea strazii si degajarea zonei circumstante de ruinele fostelor capacitati industriale.
3. reabilitarea centrului istoric prin pavarea cu granit, mobilier urban si alte proiecte concrete / pragmatice pentru restaurarea cladirilor monument istoric, ce pot beneficia de surse diverse de finantare, atat din fonduri bugetare cat si fonduri atrase: europene, private, guvernamentale, etc.
4. organizarea de manifestari culturale si sportive pe perioada sfarsitului de saptamana, cu scopul de a transforma intreaga zona istorica a orasului intr-un obiectiv civic, de coagulare si socializare pentru comunitate.

AMIC a argumentat solutiile cu adevarat viabile pe care urmatoarea administratie, se impune sa le implementeze.

Grupul de Initiativa JCI Galati a sustinut toate punctele propuse de AMIC si a accentuat urgenta reabilitarii centrului istoric, avand in vedere deteriorarea cladirilor vechi din cauza traficului auto, precum si inoportunitatea amplasarii noului sediu al Primariei in zona istorica, ce ar produce si mai mult trafic, si mai multa poluare. GI JCI a sustinut reabilitarea fatadelor cladirilor istorice, atat proprietate publica cat si privata, prin proiecte finantate de axa 5.1 POR, fonduri europene ce permit inclusiv investitii in proprietate privata.

Institutul Verde, prin comunicat, a sustinut urmatoarele:

Istoria si patrimoniul istoric local este ceea ce confera unei multimi, caracterul de comunitate. In conditiile in care administratia locala ramane inerta la ruinarea monumentelor si simbolurilor orasului inseamna ca premediteaza distrugerea legaturilor dintre locuitori. Inseamna ca nu incearca sa construiasca ci sa divizeze. Este responsabilitatea pe care intregul aparat administrativ local din ultimii 26 de ani trebuie sa si-o asume. La fel ca in cazul punctului de mai sus, exista mijloace (linii de finantare dedicate acestei categorii de proiecte - reabilitare/intretinere a monumentelor istorice), de ce nu avem solutii?

Asociatia Galatzi 2020 a sustinut o transparenta totala a deciziilor administratiei cu privire la organizarea si programarea evenimentelor culturale organizate, precum si adoptarea unui mod de actiune unitar intre asociatii si ceilalti actori sociali.

Dezvoltare economica

Grupul de Initiativa JCI Galati a solicitat implementarea unor programe de dezvoltare economica, dupa cum urmeaza:

1. Transformarea cladirii ce urmeaza sa fie destinata unui sediu al Primariei, o cladire a birocratilor, intr-un incubator de afaceri, business center si spatiu destinat ONG-urilor si societatii civile. Cu ajutorul acestuia s-ar crea minim 1500 de locuri de munca pe an.
2. Construirea unui parc industrial de de minim 500 Ha pe actuala platforma SIDEX, in parteneriat cu acestia si reconversia actualului Parc Industrial, nefunctional.

Termoficare

Grupul de Initiativa JCI Galati a ridicat problema oportunitatii listarii la Bursa de Valori Bucuresti a companiilor de utilitati publice din Galati, respectiv: Calorgal, Apa-Canal, Ecosal, Transurb, precum si emiterea de obligatiuni municipale pentru realizarea de investitii in infrastructura de generare si transport al agentului termic.

AMIC a solicitat analiza oportunitatii pentru trecerea la un sistem de termoficare verde, bazat pe energie electrica, exemplificand sisteme similare din Marea Britanie si alte state.

Feedback

Candidatul la Primaria Galati a transmis asociatiilor prezente faptul ca va analiza oportunitatea introducerii acestora in programul sau de administrare si implementarea lor in urmatorii ani.

Tinem sa precizam faptul ca asociatiile reprezentate in cadrul intalnirii sunt asociatii total apolitice si fara partizanat in cadrul alegerilor locale din acest an.

Vom raspunde pozitiv oricaror solicitari din partea celor care doresc sa-si asume un rol in viitoarea administratie, si vom pune la dispozitia candidatilor intreaga expertiza si toate propunerile de politici publice pe care le inaintam, in mod echitabil.

Reiteram faptul ca orice candidat doreste sprijinul societatii civile si implicarea acesteia in procesul decizional, va intalni intreaga deschidere. Asociatiile prezente sustin proiecte si nu persoane.

O veste buna si una proasta

Inca din 2008, adica deja de 8 ani, la Sibiu, cetatenii se bucura de o strada pietonala superba, un spatiu al socializarii, un loc unde cetatenii se pot manifesta cultural, se pot plimba, pot iesi la un suc sau la cumparaturi, exact la fel ca intr-o capitala europeana. Filmul de mai jos este nu necesita alte comentarii:

Zona marginita de strazile Domneasca, Traian, Brailei si Tunelului, reprezinta singura zona de protectie arhitecturala din Galati. Ce inseamna acest lucru?

Inseamna ca o parte din cladirile din acest areal sunt monumente de arhitectura, parte din patrimoniul local si national. Acesta este centrul vechi al Galatiului. Pe aici ar trebui sa avem cat mai putin trafic auto, sa amenajam o zona comerciala cu magazine, cafenele, restaurante si zone de promenada, sedii de firme, locuinte romantice, interbelice, sa implementam principiul urbanistic al permeabilitatii filtrate.

Am mai propus si aici o strategie pentru pietonalizarea progresiva a strazii Domneasca si am prezentat toate avantajele unui astfel de proiect, atat pentru noi toti, cat si pentru riverani. Strada Domneasca ar putea arata precum Bulevardul Stefan ce Mare din Iasi, sau precum Str. Nicolae Balcescu din Sibiu.

Acum vin vestile.

Vestea buna

Ministerul Dezvoltarii a lansat o finantare prin Programul Operational Regional, pentru reabilitarea patrimoniului cultural. Detalii aici. Pot fi depuse proiecte pentru reabilitarea cladirilor de patrimoniu, monumente istorice, pe exterior dar si pe interior, indiferent daca acestea sunt proprietate privata sau publica. Pentru acest scop au fost alocate 270 milioane Euro, iar proiectele pot ajunge pana la 5 milioane euro. Cinci sau sase astfel de proiecte, depuse de catre Primaria Galati, ar asigura necesarul financiar pentru reabilitarea intregului centru istoric.

Vestea rea

Primaria Galati nu arata vreun interes pentru aceasta zona superba a orasului nostru. Singura investitie realizata este o cladire de birouri noua, realizata cu credit la banca (BERD) ce va avea rolul de sediu pentru birocratii orasului. Acest sediu va fi platit de catre noi si de catre copiii nostri. Aceasta cladire va atrage si mai mult trafic, si nu va fi altceva decat un nou centru de cost pentru Galati, in loc sa reprezinte un centru de profit. Cu alte cuvinte, vom cheltui mai multi bani si nu mai putini.

In acelasi timp, cea mai mare parte a cladirilor istorice din Galati sunt lasate in paragina, precum cele de mai jos.

Palatul Simion Gheorghiu, atunci si acum

Partea din spate a Palatului Simion Gheorghiu\

Palatul Simion Gheorghiu - azi

Zeci de alte cladiri precum Palatul Simion Gheorghiu sunt in suferinta, iar Galatiul pare un oras parasit, un oras fantoma. Lansam din nou o provocare pentru actualul Primar cat si pentru toti candidatii la Primaria Galati, sa isi asume proiecte concrete, cu termene limita, cu obiective cuantificabile, pentru imbunatatirea conditiilor de trai al galatenilor:

1. Pietonalizarea str. Domneasca in maxim 1 an de la inceputul urmatorului mandat;
2. Reabilitarea tuturor monumentelor istorice, indiferent de forma lor de proprietate in maxim doi ani de la inceputul noului mandat;
3. Transformarea unui sediu al birocratiei intr-un sediu al antreprenoriatului odata cu inaugurarea cladirii;

Aceste proiecte au fost deja implementate in majoritatea oraselor Romaniei, chiar si de 12 ani.

Condamnare la subdezvoltare

In data de 15 martie 2016 s-au lansat doua linii de finantare. Una dintre ele ofera posibilitatea administratiilor de a construi sosele de centura, asa numitele centuri ocolitoare, destinate traficului de marfa si de pasageri. Documentatia poate fi citita aici. (este vorba de masura 6.1 a Programului Operational Regional)

Suma alocata pentru acest tip de proiecte este de 808 milioane Euro, iar finantarea va functiona pe principiul "primul venit - primul servit". Mai jos se afla o propunere mai veche, cuprinsa intr-o strategie de dezvoltare a municipiului Galati. Lungimea acesteia ar ajunge la 50 de Km, adica, conform standardelor CNADNR, daca aceasta s-ar construi la standard de autostrada (4 benzi cu separator de sens, si doua benzi de urgenta cu parapet de protectie), proiectul nu ar costa mai mult de 60 - 70 milioane Euro. 

Autoritatile locale, in prezent, arunca Galati-ul cu inca 20 de ani in urma celorlalte orase, din cauza faptului ca nici macar nu au depus un proiect de finantare. Aceste linii de finantare erau anuntate de mai mult timp. Ghidurile au fost lansate in consultare publica. A doua zi, pe data de 16 martie, ar fi trebuit ca autoritatile locale sa fi avut proiectul deja scris, sa realizeze ultimele modificari si sa il depuna la Minister. Acest lucru nu numai ca nu s-a intamplat, ci aceasta nici nu pare o prioritate a dansilor.

Astfel, la Galati, cel putin pana in 2030, adica inca 15 ani, nu va exista centura ocolitoare, pentru ca politicienii deja nu se mai gandesc decat la alegeri.

foto: Viata-Libera

Despre acest subiect, Viata Libera a mai scris aici.

Dar de ce sa ne dorim aceasta centura?

Condamnare la subdezvoltare

Primul, si cel mai important motiv, este faptul ca astfel, am putea avea o sansa ca ulterior sa ne aflam pe o harta europeana a construirii de autostrazi. In prezent, pana la Galati, sunt prevazute doar drumuri expres, fie din directie Drajna, Slobozia, fie din directia Buzau. Inexistenta unor planuri de a aduce autostrada pana la Galati nu reprezinta doar un esec al politicienilor care au reprezentat la Bucuresti Galati-ul pana in prezent, ci si o condamnare cinica a acestui oras la subdezvoltare economica. Construirea unei centuri in regim de autostrada, ne-ar da macar aceasta perspectiva.

Transportul de marfa

Cel de-al doilea motiv foarte important este deservirea reala a unui viitor Parc Industrial cu adevarat functional. Fie ca vorbim de un parc industrial pe actuala platforma SIDEX, fie ca vorbim de Zona Libera din Port, de un terminal multimodal la Dunare, de parcul expozitional propus pe amplasamentul actualului "asa zis" Parc Industrial, sau de un campus tehnologic construit in cartierul Dimitrie Cantemir, toate, dar absolut toate aceste proiecte de dezvoltare economica ar necesita o astfel de centura ocolitoare in regim de autostrada. Fara accesul de mare tonaj, acestea ar functiona la sub-jumatate din capacitate.

foto: Viata-Libera

Poluare si distrugerea infrastructurii

Cel de-al treilea dar nu cel din urma motiv este fara indoiala faptul ca in prezent, intregul transport de marfa de mare tonaj traverseaza o parte din oras si o zona rezidentiala, lucru absolut nepermis in orice oras civilizat. Acest lucru genereaza atat poluare in zona, si costuri asociate problemelor de sanatate ale polulatiei, cat si distrugerea infrastructurii existente. Masinile de mare tonaj traverseaza zone, de multe ori proaspat reabilitate, provocand un grad de uzura extrema a asfaltului abia turnat. Astfel, la Galati, ceea ce modernizam azi, se distruge maine. Demararea urgenta a construirii unei centuri ocolitoare ar rezolva aceasta grava problema.

foto: Viata-Libera

Locuri de munca

Ultimul motiv este injectia de cash pe care un astfel de proiect ar realiza-o in economia locala. Cel putin doua companii de constructii din Galati ar avea in continuare de lucru. Constructia ar dura minim 3 ani iar acest proiect ar angrena peste 1000 de muncitori directi si alti 500 indirecti. Valoarea sa ar contribui integral la economia locala. 

Realitatea este ca Galatiul este in prezent condamnat la subdezvoltare. Unde sunt proiectele? Proiecte nu exista, iar galatenii vor inghiti in scurt timp inca o portie mare de promisiuni fara acoperire. Singura solutie pare a fi o noua trezire a societatii civile.

Lista de consilieri ai societatii civile

Daca ONG-urile ar avea posibilitatea de a propune o lista de consilieri locali la alegeri, oare cum ar arata aceasta? Haideti sa facem un exercitiu de imaginatie. Societatea civila a luat avant, iar rolul ei nu este numai unul de reprezentare a intereselor sociale ci, in ultima jumatate de an, aceasta si-a asumat si sustinerea unor candidati independenti. Unele organizatii au propus anterior un profil al Primarului. Acum ceva vreme chiar noi am propus aici un profil al candidatului ideal de primar. Analizam de aceasta data componenta Consiliului.

Acesta trebuie sa oglindeasca trei elemente ale societatii:

1. Domeniile asupra carora Consiliul Local ar trebui sa actioneze.

2. Reprezentativitatea sociala si impartirea pe sexe.

3. Tendinta de salt generational.

Iata propunerea noastra pentru criteriile care ar trebui sa fie luate in considerare.

Nu neaga nimeni faptul ca cea mai mare problema a Galatiului este economia. Pe locul doi se afla, bineinteles, urbanismul in sens larg, incluzand termoficarea, transportul, gunoiul, cainii, iar pe locul trei, sistemul sanitar, acesta avand printre cele mai slabe performante din tara.

Daca administratia va trata aceste probleme si va genera hotarari mai ales pentru economie, urbanism și sănătate, atunci este logic, Consiliul trebuie sa reflecte aceste domenii. Doar astfel vom avea un legislativ local orientat spre oras. Propunem nominalizarea, pe primele 10 locuri ale listei, a unui număr proportional din aceste profesii:

• Locurile 1-5 ocupate de economisti din companii mari, directori financiari, finantisti de pe piata de capital, consultanti, experti in investitii. Acestia sunt cei indreptatiti sa evalueze proiecte de dezvoltare economica.
• Locurile 6 - 8 ar fi ocupate de arhitecti urbanisti; vom avea certitudinea ca la Galați nu vor mai aparea erori urbanistice precum chioscurile, garajele, termoficarea, traficul.
• Locurile 9 si 10 ocupate de medici. Sunt necesare investitii majore, in servicii medicale, in cardiologie si oncologie, cele mai multe decese survenind in acest spectru. Urmatoarele locuri pana la finalul listei ar fi reprezentate de intregul spectru profesional: intreprinzatori, profesori, sociologi, juristi, ingineri, si altii.

Cel de-al doilea principiu este cel al egalitatii de sanse. Asadar ar trebui stabilita paritatea alternativa intre femei si barbati: locul 1 pentru o femeie, locul 2 pentru un barbat, alternativ, pană la sfarșit.

Iar cel de-al treilea principiu se refera la profilul personal. O schimbare in administratia locala ar insemna ca persoanele nominalizate sa nu se mai fi regasit pe liste in ultimii 25 de ani; acestea sa fi derulat activitati de voluntariat in comunitate, demonstrand un interes pentru ceilalti, si sa fi fost implicati in derularea de proiecte cu finantare externa. Acestia cunosc tipurile de proiecte ce vor trebui trecute prin Consiliul Local, in urmatorii ani.

Oare cum ar functiona un Consiliu Local cu o astfel de componenta?