5 Idei pentru Primar

In primul an de mandat nu putem avea asteptari foarte mari de la administratia locala, din simplul motiv ca, pana la sfarsitul anului, atat Consiliul Local, cat si Primarul ales, functioneaza pe bugetul aprobat anul trecut de fosta administratie.

Punem totusi accentul pe faptul ca, desi anvelopa bugetara actuala este restrictiva, primarul Ionut Pucheanu are ocazia de a lua o serie de masuri concrete, indraznete, pana la sfarsitul acestui an, masuri care ar modifica paradigma de dezvoltare a orasului nostru, ar obtine relativ usor sustinerea Consiliului Local si, cel mai important, nu ar avea nevoie de bani. Mai jos prezint primele 5 idei pe care, daca as fi in locul dumnealui, le-as pune cat mai repede in practica. Sunt idei ce se plaseaza mai mult pe dreapta spectrului politic, dar cu totii stim ca in ultimii 25 de ani, PSD a luat, de multe ori, si masuri de dreapta.

1. Spital privat de oncologie

Cancerul reprezinta, conform Institutului National de Statistica, a doua cauza a mortalitatii la Galati, dupa bolile cardiovasculare. Primaria detine suficiente terenuri. Unul dintre acestea poate fi pus la dispozitie gratuit, alaturi de un pachet de facilitati fiscale, unui investitor privat, cu conditia ca pe acest teren sa construiasca un spital dotat pentru vindecarea cancerului. Serviciile medicale respective pot fi decontate prin Casa Nationala de Asigurari, deci cu totii am avea acces la ele. Mai mult, acest spital ar genera crestere economica locala, prin intermediul fenomenului de turism medical dar si prin serviciile externalizate pe care aceasta unitate le-ar contracta cu firmele locale.

2. Incubator de afaceri

Cresterea economica poate fi generata cu ajutorul unui incubator de afaceri. Actuala cladire, in constructie, a Primariei, se va amortiza in 40 de ani, adica atunci cand copiii nostri deja vor avea la randul loc, copii. Acestia vor plati in continuare valoarea de amortizare a actualei constructii. Aceasta este o nedreptate pe care o facem generatiilor viitoare. Haideti sa indreptam aceasta nedreptate prin transformarea sediului in constructie al Primariei, dintr-o cladire consumatoare de resurse, intr-o cladire generatoare de bani si de prosperitate. Aici s-ar putea crea anual aproximativ 1500 de locuri de munca si s-ar putea genera si resurse financiare pentru a acoperi chiria Primariei intr-un sediu adecvat, precum fosta cladire a Raiffeisen Bank, care, pe langa faptul ca se afla pe Str. Brailei, mult mai accesibila decat centrul istoric, este adiacenta sediului ANAF, in apropierea bancilor comerciale, Tribunalului si la o aruncatura de bat de alte institutii. Aceste masuri nu pun o presiune suplimentara pe bugetul local, scad somajul, cresc nivelul de trai si orienteaza orasul cu fata catre viitor.

FOTO: Cozoroc - justitiecurata.ro

3. Reforma sistemului de impozitare

Cu totii stim ca piata libera este cea care genereaza crestere economica si, cu cat sunt mai putine bariere de intrare pe aceasta piata, antreprenorii si investitorii vor prospera si vor crea locuri de munca. Pentru ridicarea acestor bariere, una dintre masurile cele mai eficiente este trecerea prin Consiliul Local a unui pachet de masuri pentru stimularea economiei. Un exemplu de astfel de pachet de masuri poate fi consultat aici. 

4. Reforma sistemului de percepere a taxelor

In fiecare an, cetatenii sunt umiliti stand la ghiseul de la circa financiara din centrul orasului si nu numai. Acest sistem trebuie imbunatatit pentru ca platile sa fie procesate rapid. Cei mai multi dintre cei care stau la cozi sunt cetateni in varsta, cu probleme de sanatate, care doresc sa beneficieze de reducerea anuala la impozite locale. Solutia pentru rezolvarea acestei probleme tine de managementul intern al departamentului din cadrul Primariei.

FOTO: Viata-Libera

5. Externalizarea iluminatului public

In acest moment, iluminatul public reprezinta, pentru Primarie, un cost. Pe langa aceasta, standardele la care autoritatile furnizeaza acest serviciu lasa de dorit: intensitate scazuta a luminii, consum mare de energie, avarii dese pe sectoare mari de strada. In orasele occidentale, acest serviciu este concesionat catre operatori privati, iar autoritatile incaseaza bani in loc sa cheltuie. Operatorul privat are obligatia de a plati o chirie pe stalp si de a asigura, pe cheltuiala proprie, iluminatul public. In acelasi timp, acesta obtine venituri furnizand servicii de internet si publicitate.

Ma opresc momentan aici. Scopul acestei postari, si al celor care vor urma, este de a genera o dezbatere in mediul public, online dar mai ales, offline. Vreau sa demonstrez ca se poate! Ca lucrurile se pot intampla repede, fara bani (sau cu bani foarte putini). Ce ar fi sa fim constructivi si sa incepem sa sustinem idei, proiecte concrete, masurabile, incadrate in timp? 

Stati aproape, urmeaza cate o idee pe zi.

Paradoxal, iluminatul public produce, nu consuma bani.

Paradoxal sau nu, noua paradigma a iluminatului public este ca acesta ar trebui sa produca bani, nu sa consume. Noile tehnologii permit instalarea de stalpi de iluminat care, pe langa faptul ca sunt alimentati alternativ cu celule foto-voltaice, furnizeaza si alte servicii municipale:

• Emit semnal internet Wifi
• Prezinta cu ajutorul unor indicatori de culoare, parametri legati de starea vremii sau ora exacta.
• Sunt dotati cu panouri electronice informative ce prezinta material publicitar (de unde si veniturile obtinute) dar si informatii cu privire la trafic si orientare.
• Sunt prevazuti cu dotari legate de siguranta cetateanului: camere video si intercom pentru solicitarea ajutorului de urgenta 112. 
• Difuzoare pentru anunturi importante si orientarea persoanelor cu dizabilitati de vedere.
• Senzori de miscare pentru economisirea energiei.

Avantajele unui astfel de concept urban sunt evidente:

• "Stalpul", dintr-un centru de cost, devine un centru de profit. Adica produce, nu consuma bani. Adica mai multi bani la buget. 
• Siguranta cetatenului creste.
• Internet gratuit la fiecare colt de strada :) 
• Investitie minima.

Companii precum Ericsson sau Philips ofera astfel de solutii integrate.

Tin minte ca acum cativa ani auzisem ca o alta companie multinationala a fost la Galati pentru a oferta Primaria. Aceasta urma sa schimbe pe cheltuiala proprie o parte din mobilierul stradal de iluminat public si sa incaseze venituri din publicitatea derulata pe stalpi si pe internetul gratuit furnizat, iar autoritatile s-ar fi ales cu economii substantiale la factura de energie electrica si in plus cu niste jucarii noi.

Cred ca ar trebui sa ne gandim serios sa implementam un astfel de parteneriat. 

click pe foto pentru detalii

O veste buna si una proasta

Inca din 2008, adica deja de 8 ani, la Sibiu, cetatenii se bucura de o strada pietonala superba, un spatiu al socializarii, un loc unde cetatenii se pot manifesta cultural, se pot plimba, pot iesi la un suc sau la cumparaturi, exact la fel ca intr-o capitala europeana. Filmul de mai jos este nu necesita alte comentarii:

Zona marginita de strazile Domneasca, Traian, Brailei si Tunelului, reprezinta singura zona de protectie arhitecturala din Galati. Ce inseamna acest lucru?

Inseamna ca o parte din cladirile din acest areal sunt monumente de arhitectura, parte din patrimoniul local si national. Acesta este centrul vechi al Galatiului. Pe aici ar trebui sa avem cat mai putin trafic auto, sa amenajam o zona comerciala cu magazine, cafenele, restaurante si zone de promenada, sedii de firme, locuinte romantice, interbelice, sa implementam principiul urbanistic al permeabilitatii filtrate.

Am mai propus si aici o strategie pentru pietonalizarea progresiva a strazii Domneasca si am prezentat toate avantajele unui astfel de proiect, atat pentru noi toti, cat si pentru riverani. Strada Domneasca ar putea arata precum Bulevardul Stefan ce Mare din Iasi, sau precum Str. Nicolae Balcescu din Sibiu.

Acum vin vestile.

Vestea buna

Ministerul Dezvoltarii a lansat o finantare prin Programul Operational Regional, pentru reabilitarea patrimoniului cultural. Detalii aici. Pot fi depuse proiecte pentru reabilitarea cladirilor de patrimoniu, monumente istorice, pe exterior dar si pe interior, indiferent daca acestea sunt proprietate privata sau publica. Pentru acest scop au fost alocate 270 milioane Euro, iar proiectele pot ajunge pana la 5 milioane euro. Cinci sau sase astfel de proiecte, depuse de catre Primaria Galati, ar asigura necesarul financiar pentru reabilitarea intregului centru istoric.

Vestea rea

Primaria Galati nu arata vreun interes pentru aceasta zona superba a orasului nostru. Singura investitie realizata este o cladire de birouri noua, realizata cu credit la banca (BERD) ce va avea rolul de sediu pentru birocratii orasului. Acest sediu va fi platit de catre noi si de catre copiii nostri. Aceasta cladire va atrage si mai mult trafic, si nu va fi altceva decat un nou centru de cost pentru Galati, in loc sa reprezinte un centru de profit. Cu alte cuvinte, vom cheltui mai multi bani si nu mai putini.

In acelasi timp, cea mai mare parte a cladirilor istorice din Galati sunt lasate in paragina, precum cele de mai jos.

Palatul Simion Gheorghiu, atunci si acum

Partea din spate a Palatului Simion Gheorghiu\

Palatul Simion Gheorghiu - azi

Zeci de alte cladiri precum Palatul Simion Gheorghiu sunt in suferinta, iar Galatiul pare un oras parasit, un oras fantoma. Lansam din nou o provocare pentru actualul Primar cat si pentru toti candidatii la Primaria Galati, sa isi asume proiecte concrete, cu termene limita, cu obiective cuantificabile, pentru imbunatatirea conditiilor de trai al galatenilor:

1. Pietonalizarea str. Domneasca in maxim 1 an de la inceputul urmatorului mandat;
2. Reabilitarea tuturor monumentelor istorice, indiferent de forma lor de proprietate in maxim doi ani de la inceputul noului mandat;
3. Transformarea unui sediu al birocratiei intr-un sediu al antreprenoriatului odata cu inaugurarea cladirii;

Aceste proiecte au fost deja implementate in majoritatea oraselor Romaniei, chiar si de 12 ani.

De ce nu cad investitori din cer?

zlgalati.ro

Programele prezentate anterior aici si aici se refera la incurajarea intreprinzatorilor si la un program de reindustrializare a zonei. Am sugerat o solutie cu privire la inaugurarea rapida a celui mai mare incubator de afaceri din Romania si am conceput o schita de strategie pentru construirea unui parc industrial modern ce ar deveni, cu putin efort din partea autoritatilor, principala zona industriala a Moldovei. Haideti sa discutam si despre investitorii straini.

Dinamica populatiei si progresul tehnologic

Cele mai bune investitii straine din Romania sunt cele care utilizeaza la maxim expertiza locala, deoarece aceasta aduce cea mai mare valoare adaugata. De aceea, slujbele care provoaca in economie cel mai mare impact sunt slujbele celor cu studii superioare si, mai ales, cele in inginerie, tehnologie, comunicatii, stiinta si cercetare.

Universitatile Danubius si Dunarea de Jos investesc sume mari de bani in educarea tinerilor in domeniul economic, IT, in inginerie si in domeniul medical.

Din nou, observam faptul ca detinatorii acestor resurse intelectuale aleg sa paraseasca orasul Galati, pentru a-si construi o cariera acolo unde cunostintele acumulate sunt de folos. Anual, la Galati sunt pregatiti peste 5000 de tineri in aceste domenii, care ar putea ramane la Galati, dar parasesc orasul pentru Bucuresti, Cluj, Iasi, Brasov sau alte tari.

Obiectivul oricarei administratii publice locale ar trebui sa fie sa atraga investitori straini exact in aceste domenii, pentru a fructifica investitiile realizate in educatie, de catre Universitatea Dunarea de Jos si Universitatea Danubius.

Totusi, nici una dintre echipele care s-au perindat pe la Primaria Galati pana in prezent nu pare ca a manifestat vreun interes pentru aceasta categorie de cetateni.

De ce nu vin investitorii?

In acest moment, in Galati, nu exista investitori straini de mare anvergura. Raspunsul cu privire la motivul absentei acestora este pe cat de simplu, pe atat de trist. Pur si simplu, nimeni care conteaza in lume nu stie unde este Galatiul pe harta. Degeaba voteaza consilierii in Consiliul Local tot felul de pseudo-scutiri de taxe, cat timp singurii care cunosc existenta acestora suntem noi.

www.capital.ro

Promovare, promovare, promovare

Primul si cel mai important lucru pe care ar trebui sa il realizeze Primaria ar fi sa promoveze expertiza disponibila la Galati in toate colturile lumii. Altfel spus, sa faca o munca de ambasadoriat. Ar fi trebuit ca in toti acesti ani sa existe un buletin galatean de investitii in cadrul caruia, investitorilor de peste mari si tari, sa li se prezinte oportunitatile de afaceri ce se gasesc la Galati. De asemenea, sa fie promovate companiile locale ce detin experienta in anumite domenii, si care ar putea deveni usor parteneri ai potentialului investitor. Ar fi trebuit sa contina prezentarea infrastructurii disponibile pentru investitii ... cvasi-inexistenta, minima, subdezvoltata, dar ar fi trebuit prezentata ca un inceput. Ar fi trebuit prezentate toate proiectele in curs, demarate sau planificate si ar fi trebuit ca acest buletin sa fie realizat tocmai in parteneriat cu Camera de Comert, patronate, sindicate, universitatile mentionate mai sus, ONG-uri si presa locala.

Sunt convins de faptul ca daca acesta ar fi fost realizat lunar sau bilunar si transmis catre ambasadele, reprezentantele economice si consulatele Romaniei de peste hotare, ambasadele straine la Bucuresti, Camerele de Comert straine si publicatiile internationale in domeniul economic, impactul s-ar fi vazut dupa mai putin de doi ani.

Nu este niciodata prea tarziu. Chiar si acum, strategiile candidatilor la Primaria Galati, desi se lasa asteptate, ar putea foarte bine sa includa astfel de masuri.

A doua masura: promovare, promovare si inca niste promovare ... si niste vanzari.

Targ international de investitii

Cea de-a doua masura pe care autoritatile locale ar trebui sa o ia numaidecat in considerare, este prezenta cu un stand la toate marile targuri de investitii din Europa, America, Asia, dar si din Emiratele Arabe Unite sau din alte zone punctuale. Prezenta unui stand al oportunitatilor de afaceri de la Galati, in cadrul caruia sa fie prezentati indicatorii economici principali ai zonei, activitatea agentilor economici locali, universitatile, liceele cu profil profesional, etc. ar face intr-adevar cunoscut acest colt de lume, parca uitat de toti, inclusiv de noi.

Al doilea tip de astfel de „vanzari” sunt misiunile economice derulate la nivel de Guvern sau Camere de Comert. Nu stiu ca cineva dintre persoanele ce detin functii publice in Galati sa isi fi manifestat interesul sa se afle pe lista de insotitori ai Presedintelui Romaniei, Primului Ministru sau altor Ministri (de Externe, Economie, etc.), desi sunt convins ca nimeni nu ar fi fost refuzat daca ar fi solicitat sa fie prezent la intalniri interguvernamentale. Cu siguranta in alte tari se practica. 

Iar cea de-a treia metoda de vanzari este networking-ul. A auzit cineva din Primaria Galati de forumul economic de la Davos? Dar de MIT Sloan Investing Conference, din Massachusetts? Dar de CFS Institute Conferences de prin Tokyo? Dar de Asian Investment Summit? Atentie, pentru participare este necesara cunoasterea fluenta a limbii engleze. Deci?

Nu raspundeti la intrebari, stiu deja raspunsul.

Summitul asiatic de investitii, 2014

A treia masura: PROMOVARE!

Nu in ultimul rand, un site web care sa contina toate cele de mai sus si inca ceva in plus ar inchide cercul acestui demers care, desi inca nu a inceput, nu ar trebui niciodata sa se termine. Daca doriti exemple, nu ezitati sa accesati www.investinmacedonia.com sau chiar www.investiniasi.ro

Si in afara de promovare?

Ulterior momentului in care incepem sa facem cunoscut Galatiul in lume, trebuie sa punem in aplicare un corp inchegat de facilitati pentru investitori. Domeniile maxime de interes sunt medicina (Spitalul Judetean nemairespectand demult standardele unui spital civilizat), IT, domeniul naval, precum si toate celelalte domenii dezvoltate de universitati.

1. Spital de oncologie

In privinta medicinei, cea mai importanta si aducatoare de beneficii investitiei ar fi un nou spital bazat exclusiv pe oncologie. Primaria ar trebui sa puna la dispozitie o parcela de pamant de cateva hectare iar un investitor (cel mai probabil oriental), ce nu ar trebui sa investeasca mai mult de 15 – 20 Milioane Euro, sa fie scutit de orice impozit sau taxa locala, timp de 10 ani sau pana la amortizarea investitiei. Aceasta deoarece,beneficiile aduse de existenta unui astfel de spital ar fi mult superioare, atat financiar cat si din punctul de vedere social, aportului impozitelor platite la Primarie. Acest spital ar avea statut de Spital Universitar, in parteneriat cu Facultatea de Medicina, iar serviciile oferite ar fi decontabile de catre Casa Nationala de Asigurari.

Centru oncologic privat - Ilfov

2. Campus tehnologic

Celelalte domenii (IT, naval, stiinte exacte, chimie alimentara, etc,) detin potentialul de a crea la randul lor peste 10.000 de locuri de munca cu calificare superioara. In prezent la Galati isi deruleaza activitatea in jur de 5.000 de angajati cu studii superioare in aceste domenii. Cifra s-ar putea tripla daca ne-am angrena in construirea unui campus de tehnologie.

Proiectul campusului tehnologic al Universitatii Cornell, NY

Acest campus ar fi o prelungire a Parcului de Soft, care cu timpul a devenit doar o cladire de birouri, din cauza relocarii companiilor ce au ocupat initial birourile, in alte orase. Ar fi inclusiv o buna ocazie de revitalizare a Parcului de Soft. Un campus cu o suprafata ocupata de pana in 100.000 de metri patrati, special conceput pentru programare in C, C++, Java, PHP, Python sau chiar Html, precum si pentru companii ce deruleaza activitati de proiectare, consultanta si constructii in Autocad, Tribon sau alte programe de proiectare, ar aduce un suflu nou intregului oras.

Campusul tehnologic ar oferi sedii la preturi preferentiale sau chiar gratuit, in functie de numarul de angajati, unor companii internationale sau multinationale. Veniturile obtinute in urma exploatarii acestuia s-ar constitui in venituri la bugetul local si ar fi reinvestite in comunitate.

Proiect Campus Tehnologic Beijing

Acest proiect nu ar depasi 50 milioane Euro iar daca ar fi realizat cu ajutorul Fondurilor Europene, nu ar pune o presiune bugetara mai mare de 1 – 2 milioane Euro pe autoritatile locale, adica mai putin decat cheltuie primaria pentru functionare in 3 luni. Liniile de finantare pentru proiecte similare, in exercitiul financiar trecut, ajungeau si pana la 200 milioane Euro.

Localizarea acestui campus ar putea fi Cartierul Dimitrie Cantemir, si astfel ar fi si un catalizator al dezvoltarii unui cartier de tineri, in acea zona.

Campus tehnologic Made in Taiwan

Pentru o lista cu majoritatea campusurilor tehnologice din lume, inclusiv cele din Europa, puteti accesa acest link.

Asa aducem investitorii straini la Galati, nu uitandu-ne la cer si asteptandu-i. 

Marea reindustrializare capitalista

Saptamana trecuta am propus o masura pentru incurajarea antreprenoriatului local, sugerand candidatilor la fotoliul de primar sa transforme o investitie consumatoare de resurse, noul sediu al Primariei, intr-o investitie producatoare de resurse si de slujbe, creand un incubator de afaceri. Vom vedea in scurt timp daca vreunul dintre acestia isi asuma astfel de masuri sau vom continua sa vedem doar promisiuni goale de continut.

In aceasta postare ramanem la economie, analizand, de aceasta data, companiile mari. Modelul economic galatean ramane unul socialist chiar si dupa 27 de ani de capitalism. Astfel, la Galati, cel mai mare angajator este statul. CFR Galati, Spitalul Judetean, Universitatea Dunarea de Jos, Arhiepiscopia, Apa Canal, Protectia Copilului, Transurb, Calorgal, Spitalul de Copii, Primaria, Ecosal. ADP, precum si toate institutiile descentralizate din subordinea Guvernului si alte companii de stat totalizeaza un numar de peste 18.000 de angajati. Prin contrast, marile platforme industriale totalizeaza un numar de aprox. 14.000 de angajati. Cifrele de mai sus reies din agregarea primilor 20 cei mai mari angajatori din Galati in anul 2013, date furnizate de AJOFM. Presupunem ca nu au existat modificari majore ale structurii economiei locale de atunci.

Dar dintre cei 14.000 de angajati in mediul privat, peste 6700 lucreaza la ArcelorMittal. Ne vom opri asupra acestui sector: industria.

Succesul inregistrat la Cluj

Exemplul de succes in Romania pentru revigorare industriala este reprezentat de Cluj. Acolo, in ultimii ani s-a construit, de la zero, un parc industrial de 300 de hectare, care genereaza peste 6.000 de locuri de munca directe, la care se adauga inca aprox. 2000 de locuri de munca indirecte. Dintre acestea, peste un sfert este reprezentat de angajati cu studii superioare si intreprinzatori, deci cu salarii mari, cu o valoare adaugata semnificativa si o contributie sporita la bugetul local. Investitia realizata se ridica la peste 300 milioane euro, adica de trei ori actualul buget al municipiului Galati, dintre care cea mai mare parte provine din fonduri europene si private.

Printre companiile prezente in parcul industrial clujean, se numara Bosch, Emerson, De'Longhi, Henschl si industriasi locali. Parcul este ocupat in proportie de peste 80%.

Prin contrast, industria galateana este reprezentata de platforma SIDEX, care se intinde pe nu mai putin de 1600 hectare, de aproape 6 ori mai mult decat parcul industrial Tetarom Cluj, dar care nu angajeaza de 6 ori mai mult, ci tot in jur de 6000 de angajati directi la care se adauga inca maxim 3000 de angajati indirecti. Combinatul nu realizeaza investitii care sa reprezinte injectii de cash in economia locala, ci doar modernizari si reparatii ale liniilor de productie proprii pentru care furnizorii sunt, cel mai adesea, companii straine localizate in Franta si Germania. Mai mult, reprezentand o companie mare, combinatul se afla sub jurisdictia ANAF Bucuresti, iar impozitele alimenteaza direct bugetul central, desi impactul social si cel de mediu este unul local.

Implozie Arcelor Mittal Galati. Foto: Presa Galati

Furnal Arcelor Mittal Galati. Foto: Rmania Libera

La aceasta capacitate industriala adaugam Parcul Industrial Galati si Zona Libera Galati, care dispun de o suprafata de 16 - 20 hectare, ocupata in proportie de sub 20%, 

Parcul industrial Galati. Foto:Viata Libera

Putem observa cu ochiul liber ineficienta industriei galatene fata de alte comunitati locale din Romania, fara sa mai punem la socoteala faptul ca, spre deosebire de vestul tarii, Galatiul nu dispune nici de aeroport, necesar pentru orice investitor strain, nici de acces la autostrada sau macar de un proiect, de o declaratie de intentie pentru un astfel de proiect. Pe deasupra, poluarea cauzata de combinatul siderurgic a produs cicatrici aproape ireversibile asupra unei parti din solul din apropierea Galatiului, iar halda de zgura reprezinta un pericol permanent pentru populatia apropiata, prin pulberile toxice aeropurtate.

Care este solutia?

Avantajul pe care il are acest combinat, numit deseori "mastodont", este infrastructura deja existenta, propice dezvoltarii industriale. Exista deja "on-site" debite industriale pentru gaz metan, energie electrica, abur, cale ferata industriala, acces auto de mare tonaj, acces la port si altele.Orice oras ce isi planifica o crestere economica si-ar dori sa nu fie nevoit sa investeasca in aceste capacitati.

Un proiect pe 4 piloni

Ceea ce propunem aici este construirea unui parc industrial bazat pe platforma Arcellor Mital, in parteneriat cu acesta sau, dupa caz, achizitionand o o suprafata de 600 Ha si transformand-o dintr-o zona monoindustriala intr-un parc industrial modern. Aceasta masura ar reprezenta un proiect cu o valoare de minim 500 milioane Euro, finantabili prin fonduri europene, bani privati, fonduri bugetare si guvernamentale care s-ar directiona catre economia locala si firmele galatene.

Companiile mici si mijlocii cu traditie dar si noii industriasi galateni, ce au construit companii prospere dupa Revolutie si-ar desfasura activitatea in conditii mult mai bune, mai eficiente si s-ar putea extinde. Pe de alta parte, companiile straine sau multinationale ar accesa serviciile oferite de parc si astfel ar aparea o noua cerere pentru firmele locale, atat in sectorul productiei, cat si al serviciilor. Acesta ar fi primul pilon al noului parc industrial galatean.

Partea de N a combinatului, fotografiata de sus.
Cea mai potrivita pentru operatiunea de reconversie.

Cel de-al doilea pilon al acestui proiect ar fi un centru logistic alaturat. Astfel, micii intreprinzatori dar si industriasii mai mari sau mai mici si-ar putea transfera marfurile, atat pe sensul de intrare cat si pe sensul de iesire, fara a fi necesare costuri sau investitii suplimentare. Existenta unui astfel de pol industrial va pune Galatiul si pe harta Guvernului pentru construirea de autostrazi.

Parcul logistic P3, investitie americana la Bucuresti, 7,5 Ha

Cea de-a treia componenta absolut necesara este terminalul multimodal. Astfel, producatorii galateni, dar si alti producatori din Romania sau din Europa, ar utiliza portul Galati pentru a-si transporta pe apa marfurile containerizate inspre si dinspre pietele estice, spatiul ex-sovietic si spatiul asiatic, pe Marea Neagra, dar si din sensul dinspre vest, pe ruta Rhin - Main - Dunare. Doar atunci Zona Libera Galati va deveni o zona libera competitiva la nivel international. Odata instalat terminalul de containere la Galati, vom putea concura nu numai cu Giurgiulesti si Constanta, dar chiar si cu alte porturi la Marea Neagra sau Mediterana, principalii ocupanti devenind producatori chinezi sau japonezi ce astfel ar avea avantajul inscriptionarii "Made in EU" pe produse asamblate pe teritoriul galatean.

Terminal multimodal dunarean. Portul Vidin, malul bulgaresc. Dunare nemaritima.

A patra componenta o reprezinta un centru de evenimente si expozitii, ce ar putea fi amplasat chiar pe terenul actualului parc industrial si pe terenurile industriale dezafectate din zona Portului. Cu o suprafata expozitionala de aprox. 60 Ha. am putea gazdui anual trei mari evenimente importante pe care le-am putea promova in Uniunea Europeana, la ambasadele din Bucuresti, in ambasadele, consulatele si reprezentantele economice romanesti din lume, precum si prin reteaua Camerelor de Comert.

1. Targul anual navalist, unde ar fi promovata marea si importanta traditie galateana in proiectarea si constructia de nave. Acest targ ar fi unul cu participare internationala, foarte multi potentiali clienti sau furnizori, vizitand astfel Galatiul si legand afaceri aici.
2. Targul anual de industrie alimentara. Acest eveniment ar promova progresele stiintifice realizate de Facultatea de Chimie Alimentara, din cadrul Universitatii Dunarea de Jos, dar si producatorii locali din industria alimentara locala si regionala. Astfel, acestia si-ar promova produsele si ar lega parteneriate cu firme din straintate. Ar aparea oportunitati de export, iar numele Galatiului ar ajunge astfel peste granite. Cu totii stim ca acum europenii isi doresc sa manance sanatos.
3. Targul anual de oportunitati in Comunicatii si Tehnologia Informatiilor, realizat in parteneriat cu Parcul de Soft.

Pentru promovarea acestor evenimente s-ar transmite brosuri de prezentare a evenimentului dar si a paticipantilor la eveniment, catre toate ambasadele din Romania, catre toti actorii economici din strainatate, promovand astfel oportunitatile si interesele economice din Galati.

Ultimul pilon al acestui program de reindustrializare a Galatiului ar fi infrastructura: construirea unei centuri ocolitoare pentru Galati si Braila, in regim de autostrada, inaugurarea unui mic aeroport, conectarea pe cale ferata de mare viteza cu Braila, reproiectarea transportului intern. 

Plasand parcul logistic si industrial pe platforma SIDEX, terminalul multimodal in zona portului si zonei libere si plasand parcul expozitional in zona actualului parc industrial nefunctional, s-ar realiza si interconectivitatea cu calea ferata si cu o eventuala centura ocolitoare in regim de autostrada a Galatiului, ce ar reprezenta un inel in jurul localitatilor Sendreni, Vanatori, Satul Costi, Tulucesti si Lacul Brates, pentru a se intepa in drumul catre vama Giurgiulesti.

Varianta ocolire Galati. Proiectul este mai vechi, exista, trebuie doar pus in practica.

Aeroportul din Salzburg. Realizat majoritar din containere prefabricate.

Despre acestea, intr-o viitoare postare.

Dupa calculele noastre, efectele implementarii unui astfel de proiect, nu numai ca ar reprezenta o injectie de capital in economia locala de peste jumatate de miliard de Euro, dar s-ar crea si peste 20.000 de noi locuri de munca directe iar bugetul local al Primariei Galati s-ar tripla.

Da, ar fi dificila punerea in aplicare a unui astfel de proiect. Da, ar fi necesar consensul multor autoritati publice locale, inclusiv a celor din Braila. Da, sumele despre care vorbim sunt foarte mari. Da, ar fi necesar ca si actionarii Arcellor Mittal sa fie de acord, si da, ar dura mai mult de 4 ani, probabil intre 6 si 8. Desi, daca luam in considerare ca SIDEX a fost construit in 3 ani, nu vad de ce acum, in capitalism, cand resursele financiare sunt mai mari decat cele disponibile in comunism, iar viteza cu care se intampla lucrurile este, in general, mai mare, acestea nu s-ar putea realiza mai repede de catre o echipa super-performanta si dedicata acestui proiect.

Dar consideram ca punerea in aplicare a unei strategii de reindustrializare regionala (poate nu aceasta) este obligatorie si va face diferenta intre dezvoltarea sau moartea economica a unei comunitati. Este de datoria viitorului primar, oricine ar fi el, ca responsabil final si direct, sa faca astfel incat aceste lucruri, sau unele similare, dar de aceasta magnitudine, sa se intample.

3000 de noi joburi / an la Galati

Cu totii ne dorim bunastare si bune conditii de trai. Dar ce rol poate juca Primaria in cazul municipiului Galati? Multi spun ca nici unul si ca Primaria nu poate crea ea insasi locuri de munca. Cum ca treaba Primariei ar fi sa dea cu matura pe strada, sa deszapezeasca, sa ude iarba, sa faca parcuri, sa adune cainii si cam atat. In realitate, autoritatile publice locale detin toate parghiile pentru a genera prosperitate si un trai mai bun. Economistii stiu faptul ca bunastarea oricarui oras este o functie de doua variabile: dinamica populatiei si progresul stiintific si tehnologic.

Avand in vedere faptul ca in Galati majoritatea tinerilor nu isi gasesc un loc de munca dar si faptul ca domeniile inovative nu sunt foarte bine reprezentate, nu putem trage decat o singura concluzie: Galatiul va renaste doar cand aceste doua variabile vor inregistra cresteri. Pana atunci, nici calitatea vietii, nici PIB-ul pe cap de locuitor la Galati nu vor spori.

Prima conditie: cresterea populatiei.

Populatia trebuie sa intre pe o tendinta de crestere, deci tinerii si adultii activi sa inceapa sa se reintoarca la Galati. Or, acest fenomen se va intampla doar daca acestia vor avea aici oportunitati de cariera semnificative, poate nu la acelasi nivel cu Bucurestiul dar macar comparabile cu cele din Cluj, Iasi, Timisoara, Brasov sau Constanta. Galatiul, de la Revolutie pana in prezent, a pierdut peste 60.000 de cetateni activi, deci peste 60.000 de slujbe. O parte dintre acestea se pot recupera cu ajutorul unor programe puse in aplicare de Primarie. Unul dintre ele se refera la intreprinzatori.

Tot în aceasta categorie se incadreaza si persoanele care se afla inca la Galati, dar vor continua sa plece intr-un ritm din ce in ce mai accelerat din cauza conditiilor de locuire. Orice adult isi doreste o locuinta cu un confort sporit, invatamant de buna calitate pentru copii, servicii sanitare pentru ei insisi, siguranta si securitate, aer curat si modalitati de petrecere a timpului liber. Pe scurt: conditii civilizate de locuire. Este datoria noastra, a comunitatii, sa reusim sa cream un astfel de mediu. Nu are rost să ne facem iluzii ca populatia Galatiului va creste, daca nu reusim sa punem in functiune un sistem administrativ local, capabil sa realizeze aceste deziderate. Pana atunci, oamenii vor continua sa paraseasca orasul nostru deoarece standardul de locuire in alte orase este mult mai ridicat.

Cea de-a doua conditie: progres tehnologic.

La Galati trebuie sa reincepem sa cream valoare adaugata mare. Odata cu deschiderea Combinatului Siderurgic, a Santierului Naval, a celorlalte unitati economice, acest tip de progres s-a realizat. Pe deasupra, Universitatea Dunarea de Jos, prin facultatile de Nave, Mecanica, Automatica, Informatica, Stiinte exacte, a reprezentat mereu un pol al inovarii, al excelentei si un motor de dezvoltare economica. In prezent, acestea sunt inca in functiune, dar ce folos, daca studentii, dupa ce finalizeaza studiile la Galati, pleaca in alta parte pentru ca aici nu au unde se angaja? Din nou, Primaria ar trebui sa realizeze un program pentru a opri aceasta scurgere de inteligenta din Galati. In timp ce Universitatea Dunarea de Jos reprezinta un rezervor de tineri pregatiti, gata de munca, comunitatea noastra nu are capacitatea de a astupa gaurile acestui rezervor, de a absorbi aceasta forta de munca, pentru ca aceasta resursa valoroasa, inteligenta, sa nu se piarda, fiind folosita de alte comunitati din Romania sau chiar alte tari.

Dar de fiecare data cand societatea civila este intrebata cu privire la aceste aspecte, sau unele similare, i se reproseaza faptul ca nu vine si cu unele solutii. In continuare va propunem o solutie concreta cu ajutorul careia nu numai ca vom crea peste 3.000 de locuri de munca pe an, dar vom obtine si acea valoare adaugata mare, acel progres.

Dupa cum spuneam mai sus, acest program se refera la incurajarea celor intreprinzatori. Dintre marile orase ale Romaniei, Galatiul are cea mai mica rata de tineri care devin intreprinzatori iar o statistica recenta realizata de Forbes, plaseaza Galatiul abia pe locul 18 ca mediu de afaceri.

Dintre cele care se deschid, foarte putine isi desfasoara activitatea in domenii creative, cum ar fi informatica, tehnologia computerelor, comunicatii (TC&C) sau inginerie. 

In prezent, Primaria Galati investeste peste 8 Milioane de euro intr-un sediu adminsitrativ, pozitionat exact langa Prefectura Galati, sediu dotat cu birouri ultramoderne, parcare subterana, sala multimedia si multe alte facilitati. Acest sediu, desi va avea si birouri de relatii cu publicul, va fi utilizat majoritar de functionari. Cu alte cuvinte investim acesti bani in birouri, mobilier, parcaj subteran pentru functionari si alte conditii similare pentru administratorii orasului, dar nu pentru cetatenii sai. Mai mult, luand in considerare costul cu chiria platit de Primaria Galati in prezent, acest sediu se va amortiza abia peste 40 de ani, adica atunci cand copiii nostri, ai celor in varsta de 30 de ani, deja vor avea copii.

Ce propunem noi?

Dupa finalizarea lucrarilor, haideti sa transformam aceasta cladire, dintr-o viitoare cladire pentru birocrati, intr-o cladire pentru intreprinzatori. Primaria, in parteneriat cu Universitatea Dunarea de Jos, cu ONG-urile, cu patronatele, are oportunitatea de a crea peste 500 de noi firme pe an, daca este de acord ca in loc de sediu administrativ, sa inaugureze cel mai mare incubator de afaceri din Romania. Daca fiecare nou intreprinzator va avea doi angajati, atunci din start se vor crea 1.500 de locuri de munca. Cum impactul orizontal, in industriile creative sau tehnologice, este mai mare decat in servicii, iar acesti intreprinzatori ar avea minim un furnizor si minim un client, numarul de locuri de munca nou create ar fi de minim 3.000 pe an. Pentru acest lucru, ar fi necesara doar o Hotarare de Consiliu Local in acest sens, pentru schimbarea destinatiei cladirii si un protocol de colaborare intre autoritati si ceilalti parteneri.

Mai mult decat atat, Consiliul Local isi va putea desfasura ulterior sedintele in sala multimedia a acestui mare incubator de afaceri, demonstrand astfel, chiar si simbolic, faptul ca sustine si este alaturi de tinerii intreprinzatori la inceput de drum.

Dar cum ar functiona?

Intocmai ca la Cluj. Cel mai mare parc industrial din Romania a inceput la fel si este o poveste de succes. Oricine are un plan de afaceri si doreste sa isi deschida o firma, are posibilitatea de a aplica sa devina membru al acestui incubator de afaceri. Selectiile vor fi realizate de catre o echipa independenta de experti, consultanti, membri ai ONG-urilor focalizate pe antreprenoriat, Universitatea Dunarea de Jos, Universitatea Danubius, reprezentanti ai Registrului Comertului, patronate si altii interesati.

Odata devenit membru al acestui incubator, toti intreprinzatorii (500 in fiecare an), vor avea acces la urmatoarele facilitati gratuite:

1. Sediu social, gratuit in primul an de activitate, in interiorul cladirii.

2. Acces gratuit la internet.

3. Servicii de contabilitate, imprimare, secretariat, corespondenta, telefonie la preturi reduse, sau chiar gratuite, in functie de planul de afaceri.

4. Organizarea de prezentari, training-uri, evenimente, expozitii.

5. Acces gratuit la consultanta financiara, fiscala, juridica si consultanta in management.

Tot in cadrul acestui incubator de afaceri, oricine are un plan de afaceri acceptat, are posibilitatea de a accesa servicii gratuite de consultanta pentru obtinerea de finantari nerambursabile, atat guvernamentale, cat si europene. Astfel, s-ar putea crea o echipa de specialisti care sa sustina inclusiv viitoarele proiecte pe fonduri europene desfasurate de Primarie.

Am putea transforma ceea ce actuala administratie isi doreste sa fie o cladire birocratica, intr-un centru de afaceri prosper, care contribuie la crearea de noi locuri de munca, la noi afaceri si la dezvoltare economica de lunga durata.

Vom promova toate aceste afaceri nou create, la nivel local, national si international.

Vom invita ca parteneri in toate aceste proiecte si alti actori ai societatii civile.

Incubatorul de afaceri ar functiona in primii 2 ani cu fonduri de la bugetul local, dar ulterior s-ar autosustine, inchiriind unele dintre spatiile disponibile unor companii multinationale. Astfel, in final, Primaria nu ar mai trebui sa investeasca bani in acest proiect, el devenind autosustenabil.

Dar unde va avea Primaria sediu? Cum rezolvam aceasta problema?

Daca intr-adevar, Primaria Galati are nevoie de un nou sediu, mai incapator, in Municipiul Galati exista numeroase cladiri de birouri spatioase, care ar putea adaposti administratia. Cateva exemple:

· Fostul sediu al unei banci comerciale, pe str. Brailei. Asa numita cladire „banca neagra”.

· Fostul sediu al companiei de stat, Romtelecom.

· Fostul sediu al Institutului de Proiectari Judetene (include parcare subterana).

· Fostul sediu al CFR.

· Fostul Hotel Turist.

Chiria platita pentru unul dintre aceste spatii de birouri, cu siguranta nu ar depasi 15 – 20 mii Euro pe luna, adica atat cat plateste Primaria Galati si in prezent. Astfel, nici nu s-ar mai pune problema ca investitia intr-o cladire proprie s-ar amortiza in 40 – 50 de ani. Iar daca negocierea cu proprietarii s-ar face intr-un mod eficient, probabil ca acestia ar si renova cladirea pentru a fi ocupata in conditii civilizate.

Punerea in aplicare a unui astfel de plan ar aduce un impact pozitiv enorm asupra mediului economic local, dar si asupra administratiei publice, care ar deveni mai eficienta, mai transparenta fara a aloca resurse financiare foarte mari.

Aruncam astfel o provocare, poate chiar o minge la fileu, tuturor candidatilor la fotoliul de primar, cat si Primarului in functie, sa isi asume cu adevarat rolul de facilitator al cresterii bunastarii galatenilor, prin adoptarea de masuri serioase, curajoase si reale, pentru cresterea economica locala si, poate pentru prima data, dupa 25 de ani, sa renuntam cu totii la lozinci goale de continut.

3 lucruri despre intrarea Romaniei in Schengen (o poveste cu Portul Constanta)

Portul Rotterdam
(fotografia nu cuprinde intregul port, acesta se intinde pe o suprafata si mai mare)

Tot felul de politruci, pe la televizor, incearca sa ne vanda povestea cum ca nu suntem primiti in Schengen din cauza ca, vezi-domnule, Portul Constanta ar face concurenta astfel, portului Rotterdam. Un intreg flux al marfurilor pe continentul european s-ar modifica si ar produce unele rupturi pe care europenii nu si le permit.

Am avut curiozitatea sa ma uit peste niste statistici, iar concluzia la care am ajuns este urmatoarea:

Prostii!

1. Dupa containerizare, portul Constanta ocupa un loc in afara statisticilor, dupa:

1. Rotterdam (Olanda)

2. Hamburg (Germania)

3. Antwerp (Belgia)

4. Bremerhaven (Germania)

5. Valencia (Spania)

6. Algeciras (Spania)

7. Felixstowe (Marea Britanie)

8. Saint Petersburg (Rusia)

9. Marsaxlokk (Malta)

10. Gioia Tauro (Italia)

11. Le Havre (Franta)

12. Bruges (Belgia)

13. Barcelona (Spania)

14. Londra (Marea Britanie)

15. Dublin (Irlanda)

16. Genova (Italia)

17. Pireu (Grecia)

18. Southampton (Marea Britanie)

19. La Spezia (Italia)

20. Las Palmas (Spania).

2. Dar poate nu avem un terminal de containere atat de mare, in schimb avem capacitate de tonaj mare si primim mai stiu eu ce cargoboturi imense. MMMMMM Nu. Dupa tonaj, portul Constanta ocupa un loc, din nou, in afara statisticilor (locul 22), dupa 

1. Rotterdam

2. Antwerp

3. Hamburg

4. Amsterdam

5. Marseille (Franta)

6. Novorossiysk (Rusia)

7. Bremerhaven

8. Algeciras

9. Primorsk (Rusia)

10. Le Havre

11. Valencia

12. Saint Petersburg

13. Grimsby & Immingham

14. Bergen (Norvegia)

15. Genova

16. Gothenburg (Suedia)

17. Londra

18. Milford Haven

19. Trieste

20. Dunkirk

21. Bruge

si ... in sfarsit ... pe locul 22: Constanta.

3. Dar poate, pe Marea Neagra circula mai multi pasageri. Gresit din nou!. Dupa numarul de pasageri, iarasi, in afara statisticilor.

1. Pireu

2. Dover (Marea Britanie)

3. Salamina (Grecia)

4. Helsinki (Finlanda)

5. Calais

6. Stockholm (Suedia)

7. Helsingborg (Danemarca)

8. Helsinger (Danemarca)

9. Missina (Italia)

10. Tallinn (Estonia)

11. Napoli (Italia)

12. Regio Calabria (Italia)

13. Capri (Italia) 

14. Puttgarden (Germania)

15. Rodby (Spania)

16. Palma de Mallorca (Spania)

17. Algeciras (Spania)

18. Santa Cruz de Tenerife (Spania)

19. Cirkewwa (Malta)

20. Gozo (Malta)

Am luat statisticile de mai sus, direct de pe wikipedia (aici), dar modificarile daca au avut loc intre timp, evident ca sunt minore. Dealtfel, aici putem vedea faptul ca Romania este abia pe locul 18 / 17 la exporturi / importuri de marfuri containerizate (majoritatea transportate pe apa). Degeaba o fi portul Constanta cel mai mare de la Marea Neagra .. comertul in lumea asta se face pe Atlantic si pe Pacific.

Asta doar asa .. ca reality check. Cand va spune cineva ca nu suntem primiti in Schengen din cauza ca le facem concurenta vest-europenilor (ca or fi olandezi, nemti, spanioli, francezi sau britanici), gantiti-va ca nu suntem nici macar in primele 20 de porturi, asa ca, pe romaneste "nu puneti botul la vrajeala politicianista".

Motivele sunt cu totul altele. Nu ma pricep la ele, dar sigur asta nu-i.

Portul Constanta
(cel mai mare port la Marea Neagra)

10 Lucruri pe care nu le stiai despre bugetul Galatiului pe 2016

Am realizat o analiza tehnica si comunicationala a bugetului local, expus pe site-ul Primariei aici, spre o asa zisa consultare publica. Analiza bugetului local din punctul de vedere al transparentei, se afla aici. Analiza tehnica a bugetului de functionare se afla aici. Iar analiza tehnica a bugetului de investitii se afla aici. Mai jos se afla un rezumat al acestor trei analize. Iata care sunt concluziile pe scurt, cu privire la cum va arata anul 2016, din punctul de vedere al administratiei publice, la Galati.

1. Functionarea aparatul birocratic al Primariei Galati costa aproape 1 mil. Euro / luna.
   
2. Primaria plateste 700.000 Euro / luna asigurari si asistenta sociala.
   
3. Primaria acorda pentru invatamant mai putin decat pentru cultura recreere si religie, precum si decat pentru subventia la incalzire (6,1 mil Eur / 8 mil Eur / 6,6 mil eur.) si la fel ca pentru salubritate sau subventia la Transurb. (6,05 mil Eur / 5,9 mil Eur)
   
4. Primaria acorda pentru transport mai mult decat pentru ordine publica si sanatate la un loc iar bugetul pentru sanatate este cel mai mic dintre toate cele de mai sus. (11 mil Eur / 3 mil Eur / 2,5 mil Eur)
   
5. Bugetul de investitii este mai mic decat bugetul pentru functionarea birocratiei (8 Mil Euro fata de 11 Mil Euro.)
   
6. Nu stim exact pentru ce vor fi cheltuiti peste 40 Mil. Euro, iar aproape 50. Mil Eur avem o idee vaga pe ce vor fi cheltuiti.
   
7. Desi Galatiul are o problema cu mii de apartamente care nu beneficiaza de caldura iar bugetul de investitii este de aprox. 8 mil. Euro, in termoficare vor fi investiti doar 426.000 Euro. De asemenea Primaria Galati investeste peste 2 mil Euro intr-un ghetou, la marginea orasului.
   
8. Desi Muzeul de Arta Vizuala nu are sediu si functioneaza la un parter de bloc, Primaria va efectua investitii de doar 150.000 Euro la capitolul cultura, recreere si religie.
   
9. Primaria va investi aproape 4 mil Euro in transporturi, probabil in autobuze diesel second hand, dintre cele mai poluante, solutie la care renunta toate orasele civilizate din Europa. Fotografia de mai jos reprezinta un autobuz din India. Da, din India.
   
10. Primaria construieste un sediu cu 8 mil. Euro, echivalentul chiriei platite in prezent, pentru urmatorii 50 de ani.
    

Daca asta nu e talent managerial si patrotism local, nu stiu ce e...

Foto: Fotografiile au fost descarcate de pe site-uri publice si utilizate fara interes comercial. Orice asemanare cu personaje reale este pur intamplatoare.