Starea vremii.

Cam bate vantul pe afara.

Paradoxal, iluminatul public produce, nu consuma bani.

Paradoxal sau nu, noua paradigma a iluminatului public este ca acesta ar trebui sa produca bani, nu sa consume. Noile tehnologii permit instalarea de stalpi de iluminat care, pe langa faptul ca sunt alimentati alternativ cu celule foto-voltaice, furnizeaza si alte servicii municipale:

• Emit semnal internet Wifi
• Prezinta cu ajutorul unor indicatori de culoare, parametri legati de starea vremii sau ora exacta.
• Sunt dotati cu panouri electronice informative ce prezinta material publicitar (de unde si veniturile obtinute) dar si informatii cu privire la trafic si orientare.
• Sunt prevazuti cu dotari legate de siguranta cetateanului: camere video si intercom pentru solicitarea ajutorului de urgenta 112. 
• Difuzoare pentru anunturi importante si orientarea persoanelor cu dizabilitati de vedere.
• Senzori de miscare pentru economisirea energiei.

Avantajele unui astfel de concept urban sunt evidente:

• "Stalpul", dintr-un centru de cost, devine un centru de profit. Adica produce, nu consuma bani. Adica mai multi bani la buget. 
• Siguranta cetatenului creste.
• Internet gratuit la fiecare colt de strada :) 
• Investitie minima.

Companii precum Ericsson sau Philips ofera astfel de solutii integrate.

Tin minte ca acum cativa ani auzisem ca o alta companie multinationala a fost la Galati pentru a oferta Primaria. Aceasta urma sa schimbe pe cheltuiala proprie o parte din mobilierul stradal de iluminat public si sa incaseze venituri din publicitatea derulata pe stalpi si pe internetul gratuit furnizat, iar autoritatile s-ar fi ales cu economii substantiale la factura de energie electrica si in plus cu niste jucarii noi.

Cred ca ar trebui sa ne gandim serios sa implementam un astfel de parteneriat. 

click pe foto pentru detalii

Ce inseamna sa fii persoana publica?

Facebook spune ca sunt persoana publica 

smile emoticon

Nu stiu daca sa fiu bucuros sau putin speriat. Oricum, incepand de azi, am un fan-page. Tot ce tine de comunitate, administratie publica si dezvoltare economica locala, voi posta acolo. Dupa ce am aparut intr-o emisiune la televizor, in urma cu aproape 1 an, o doamna m-a oprit pe strada si mi-a spus: "Va cunosc, v-am vazut la televizor!" Asa ... din senin. Nu mi-a cerut ceva, nu mi-a oferit ceva, nu a comentat in vreun fel subiectele discutate la emisiunea respectiva. Eram pe Domneasca cu sotia, catelul si fiica nascuta de cateva luni, in carucior. Si atunci am incercat un sentiment ciudat ... oare cati dintre cei pe langa care trec pe strada zilnic ma cunosc dar nu ma abordeaza asa cum a facut-o doamna respectiva atunci. Ego-ul ma indeamna sa cred ca la Galati, mai multi. Modestia ii da doua palme peste crestet ego-ului si il intreaba: Cine te crezi? Sa fii persoana publica naste un foarte interesant sentiment de placere, care, am senzatia ca, intr-o oarecare masura, provoaca dependenta. In acelasi timp, asta vine cu o pierdere de intimitate, cu o limitare a beneficiilor anonimatului. Sper ca fan-page-ul sa produca un pic mai multa dezbatere intre noi, astia de pe facebook, care suntem interesati de viitorul orasului asta. Si sper ca in felul acesta, prin dezbatere si schimb de idei, toata chestia asta, pe termen lung, sa ma faca sa spun "a meritat efortul"! Cer iertare familiei pentru momentul in care vreunul dintre ai mei va fi afectat negativ de ceea ce am inceput sa fac aici.

10 realitati despre SIDEX si o poveste cu talc

foto: Presa Galati

Citisem undeva faptul ca la nivel global durata medie de viata a unui combinat siderurgic este de 35 de ani. Iata cateva realitati de la Galati:

1. Combinatul de la Galati a fost inaugurat in 1969, adica acum 47 de ani. (sursa)

2. Combinatul de la Galati avea in anii 80 - 90, 40.000 de angajati, acum are 6-7000 de angajati. (sursa)

3. Pe platforma SIDEX mai functioneaza un singur furnal si laminoarele, acesta nemaifiind practic un combinat cu flux integrat. (sursa)

4. In prezent se lucreaza cu program redus, uneori 4 zile din 7. (sursa)

5. Standardele de mediu ale UE obliga neutralizarea haldei de zgura pana in 2020, ceea ce este imposibil. Se va mai acorda un termen pana prin 2030. (sursa)

6. Minereul de fier este importat din alte tari precum Brazilia, India si din alte zone indepartate care, la randul lor, au industrie siderugica locala si fac parte din economii emergente. (sursa)

7. Industria siderurgica la nivel mondial este in declin, cei mai mari consumatori precum China sau SUA, reducand productia. (sursa)

8. Combinatul ArcelorMittal Galati a inregistrat in ultimii ani (din 2009) pierderi sau profituri foarte mici. (sursa)

9. Combinatul de la Galati implementeaza in continuare politici de plecari voluntare in valuri. (sursa)

10. SIDEX-ul in prezent este taiat si demolat bucata cu bucata. (sursa)

Cele 10 puncte de mai sus vorbesc de la sine, nu are rost sa adaugam vreun alt comentariu, interpretare, analiza. Am totusi curajul sa afirm faptul ca in 10 - 15 ani, Combinatul Siderurgic Galati va fi istorie.

Odata cu alegerile locale din acest an, administratia are obligatia de a incepe pregatirile pentru tranzitia catre o era economica galateana post-SIDEX.

Asa cum am mai scris aici, strategii exista, ele trebuie doar puse in aplicare repede si in parteneriat cu actualul management al grupului ArcelorMittal. Galatiul nu se mai poate baza in viitor pe otel ci trebuie sa isi transforme economia dintr-una monoindustriala intr-una multi-sectoriala, ce presupune ramuri cu valoare adaugata mare.

Un bun economist si pasionat de istorie din Galati, alaturi de care am avut mereu placerea sa lucrez la tot felul de strategii, un cititor avid si un partener de conversatie redutabil pe teme de dezvoltare locala, Romeo Matei, a postat pe contul de facebook urmatorul text, pe care il consider relevant:

"Povestea unui combinat siderurgic

Undeva la margine unei tari din Uniunea Europeana este un combinat siderurgic integrat. Orasul in care se afla aceasta fabrica este un port maricel. Capacitatea de productie este cam de 5 milioane de tone de otel pe an, dar ce produci trebuie sa si vinzi. Asa ca productia reala se invarte pe undeva in jur de 2 milioane de tone.

Patronul uzinei este un concern de origine indiana. Astazi este intre primele 500 de companii din lume, ca si capitalizare la bursa.

Cand te apropii de oras dinspre orasul vecin se vede uzina in toata splendoarea ei. Se poate spune ca este cel mai important monument din acest oras. Candva avea zeci de mii de angajati. Astazi mai sunt cateva mii. Prost platiti si descurajati.

Din pacate pentru acesti muncitori industria siderurgica este in declin. Moare. Acum, sub ochii nostri. Guvernul poate sa ajute cumva uzina. Poate sa ajute la scaderea costurilor cu energia.

Dar nu poate sa nationalizeze colosul. Nu poate sa-i acorde ajutoare de stat. Nu poate bloca importurile de tabla ieftina din China.

In lume se produce prea mult otel - asta-i realitatea. Cam 220 de kile de otel pentru fiecare adult, batran si copil. Pe an. Aproape 20 de kile pe luna. Si nu exista cerere pentru el. Se pare ca oamenii vor sa dea bani pe chestii din plastic, nu pe chestii de otel.

Patronul indian a incercat sa faca uzina rentabila. A investit o gramada de bani in ea. Dar adevarul este ca greu de tot sa faci bani din otel in Europa.

O solutie ar fi sa se taxeze importurile de otel chinezesc. Bun, le pui la chinezi taxe. Dar otelul din China este cumparat de fabrici europene, care il folosesc drept materie prima. Cu astia ce faci? Ei vor trebui sa inchida. Sau sa dea afara oameni. Ca sa faci tu otel scump in Europa. Cam nu-i corect.

De fapt otelul este astazi un produs prea simplu de facut. Banal. Oricine poate sa fabrice tabla.

Si acum ce facem? Este greu de crezut ca in cazul in care indienii esueaza, altii vor face treaba. Indienii sunt numarul unu in otel.

Combinatul siderurgic de mai sus se numeste "Port Talbot Steelworks". Patronul indian este colosul Tata Steel. Incepand de astazi uzina este de vanzare. Specialistii apreciaza ca valoarea de piata a combinatului este aproape de zero.

Viitorul portului Talbot nu este in otel."

Consultari inainte de alegeri

Sambata am participat la o intalnire cu unul dintre candidatii la Primarie, la solicitarea caruia s-a dorit o dezbatere cu reprezentantii societatii civile. La aceasta intalnire au fost prezenti reprezentanti ai asociatiilor: Help Labus, Galati Orasul Meu, Asociatia Miscarea pentru Implicare Civica, Grupul de Initiativa Junior Chamber International, Asociatia pentru Promovarea Patrimoniului Cultural, Asociatia Galatzi 2020 si, prin reprezentant, Institutul Verde, precum si mai multe persoane fizice, cu interese diverse.

S-au ridicat urmatoarele probleme:

Problema cainilor comunitari

Asociatia "Help Labus" a solicitat ca Primaria sa demareze un program masiv de sterilizare a tuturor cainilor comunitari, precum si a celor cu stapan.

AMIC a solicitat ca Primaria sa ridice intr-un timp cat mai scurt toti cainii comunitari de pe strada si sa ii plaseze, dupa sterilizare, in adaposturi achizitionate in afara orasului. In acest sens AMIC a atras atentia asupra dinamicii ingrijoratoare a numarului cainilor precum si a sumelor cheltuite inutil, din bugetul public, de-a lungul timpului. De asemenea s-a estimat cu cifre evolutia cheltuielilor pentru cazarea si intretinerea animalelor pentru perioada urmatorilor ani.

Grupul de Initiativa JCI Galati a solicitat ca legea sa fie pusa in aplicare, cei aprox. 16.000 de caini sa fie ridicati de pe strada, intr-un termen de 6 luni, cu ajutorul a 20 de echipe de cate 2 - 3 hingheri, in doua schimburi. Am propus ca Primaria sa capaciteze toate cabinetele veterinare din Galati pentru sterilizarea in masa a acestora, cazarea acestora in padocuri amenajate in foste C.A.P. - uri din judet, in parteneriat cu Consiliul Judetean Galati.

Institutul Verde, prin comunicat, a exprimat urmatoarea pozitie:

Problema cainilor fara stapan este o tema falsa de campanie. Dezbateri asupra acestei teme au avut loc la nivel national in urma cu trei ani cand a fost creat actualul cadru legal (Legea 258/2013) si normele ei de aplicare. Intr-o societate democratica datoria tuturor cetatenilor (implicit a celor care ocupa functii in administratia locala) este aceea de a implementa si respecta legea. Exista mijloace (buget) de ce mai vorbim despre o problema? 

Patrimoniul cultural

AMIC a propus o strategie pentru valorificarea patrimoniului cultural edilitar si istoric galatean axata pe trei piloni:

- Potential turistic, cultural si comercial

1. demararea lucrarilor de punere in valoare a tezaurului arheologic din situl de la "Bărboși", descarcare arheologica si infiintarea unui muzeu "in situ" al romanitatii la Dunarea de Jos.
2. reabilitarea si restaurarea cavoului Aristide Serfioti, precum si repararea strazii si degajarea zonei circumstante de ruinele fostelor capacitati industriale.
3. reabilitarea centrului istoric prin pavarea cu granit, mobilier urban si alte proiecte concrete / pragmatice pentru restaurarea cladirilor monument istoric, ce pot beneficia de surse diverse de finantare, atat din fonduri bugetare cat si fonduri atrase: europene, private, guvernamentale, etc.
4. organizarea de manifestari culturale si sportive pe perioada sfarsitului de saptamana, cu scopul de a transforma intreaga zona istorica a orasului intr-un obiectiv civic, de coagulare si socializare pentru comunitate.

AMIC a argumentat solutiile cu adevarat viabile pe care urmatoarea administratie, se impune sa le implementeze.

Grupul de Initiativa JCI Galati a sustinut toate punctele propuse de AMIC si a accentuat urgenta reabilitarii centrului istoric, avand in vedere deteriorarea cladirilor vechi din cauza traficului auto, precum si inoportunitatea amplasarii noului sediu al Primariei in zona istorica, ce ar produce si mai mult trafic, si mai multa poluare. GI JCI a sustinut reabilitarea fatadelor cladirilor istorice, atat proprietate publica cat si privata, prin proiecte finantate de axa 5.1 POR, fonduri europene ce permit inclusiv investitii in proprietate privata.

Institutul Verde, prin comunicat, a sustinut urmatoarele:

Istoria si patrimoniul istoric local este ceea ce confera unei multimi, caracterul de comunitate. In conditiile in care administratia locala ramane inerta la ruinarea monumentelor si simbolurilor orasului inseamna ca premediteaza distrugerea legaturilor dintre locuitori. Inseamna ca nu incearca sa construiasca ci sa divizeze. Este responsabilitatea pe care intregul aparat administrativ local din ultimii 26 de ani trebuie sa si-o asume. La fel ca in cazul punctului de mai sus, exista mijloace (linii de finantare dedicate acestei categorii de proiecte - reabilitare/intretinere a monumentelor istorice), de ce nu avem solutii?

Asociatia Galatzi 2020 a sustinut o transparenta totala a deciziilor administratiei cu privire la organizarea si programarea evenimentelor culturale organizate, precum si adoptarea unui mod de actiune unitar intre asociatii si ceilalti actori sociali.

Dezvoltare economica

Grupul de Initiativa JCI Galati a solicitat implementarea unor programe de dezvoltare economica, dupa cum urmeaza:

1. Transformarea cladirii ce urmeaza sa fie destinata unui sediu al Primariei, o cladire a birocratilor, intr-un incubator de afaceri, business center si spatiu destinat ONG-urilor si societatii civile. Cu ajutorul acestuia s-ar crea minim 1500 de locuri de munca pe an.
2. Construirea unui parc industrial de de minim 500 Ha pe actuala platforma SIDEX, in parteneriat cu acestia si reconversia actualului Parc Industrial, nefunctional.

Termoficare

Grupul de Initiativa JCI Galati a ridicat problema oportunitatii listarii la Bursa de Valori Bucuresti a companiilor de utilitati publice din Galati, respectiv: Calorgal, Apa-Canal, Ecosal, Transurb, precum si emiterea de obligatiuni municipale pentru realizarea de investitii in infrastructura de generare si transport al agentului termic.

AMIC a solicitat analiza oportunitatii pentru trecerea la un sistem de termoficare verde, bazat pe energie electrica, exemplificand sisteme similare din Marea Britanie si alte state.

Feedback

Candidatul la Primaria Galati a transmis asociatiilor prezente faptul ca va analiza oportunitatea introducerii acestora in programul sau de administrare si implementarea lor in urmatorii ani.

Tinem sa precizam faptul ca asociatiile reprezentate in cadrul intalnirii sunt asociatii total apolitice si fara partizanat in cadrul alegerilor locale din acest an.

Vom raspunde pozitiv oricaror solicitari din partea celor care doresc sa-si asume un rol in viitoarea administratie, si vom pune la dispozitia candidatilor intreaga expertiza si toate propunerile de politici publice pe care le inaintam, in mod echitabil.

Reiteram faptul ca orice candidat doreste sprijinul societatii civile si implicarea acesteia in procesul decizional, va intalni intreaga deschidere. Asociatiile prezente sustin proiecte si nu persoane.

O veste buna si una proasta

Inca din 2008, adica deja de 8 ani, la Sibiu, cetatenii se bucura de o strada pietonala superba, un spatiu al socializarii, un loc unde cetatenii se pot manifesta cultural, se pot plimba, pot iesi la un suc sau la cumparaturi, exact la fel ca intr-o capitala europeana. Filmul de mai jos este nu necesita alte comentarii:

Zona marginita de strazile Domneasca, Traian, Brailei si Tunelului, reprezinta singura zona de protectie arhitecturala din Galati. Ce inseamna acest lucru?

Inseamna ca o parte din cladirile din acest areal sunt monumente de arhitectura, parte din patrimoniul local si national. Acesta este centrul vechi al Galatiului. Pe aici ar trebui sa avem cat mai putin trafic auto, sa amenajam o zona comerciala cu magazine, cafenele, restaurante si zone de promenada, sedii de firme, locuinte romantice, interbelice, sa implementam principiul urbanistic al permeabilitatii filtrate.

Am mai propus si aici o strategie pentru pietonalizarea progresiva a strazii Domneasca si am prezentat toate avantajele unui astfel de proiect, atat pentru noi toti, cat si pentru riverani. Strada Domneasca ar putea arata precum Bulevardul Stefan ce Mare din Iasi, sau precum Str. Nicolae Balcescu din Sibiu.

Acum vin vestile.

Vestea buna

Ministerul Dezvoltarii a lansat o finantare prin Programul Operational Regional, pentru reabilitarea patrimoniului cultural. Detalii aici. Pot fi depuse proiecte pentru reabilitarea cladirilor de patrimoniu, monumente istorice, pe exterior dar si pe interior, indiferent daca acestea sunt proprietate privata sau publica. Pentru acest scop au fost alocate 270 milioane Euro, iar proiectele pot ajunge pana la 5 milioane euro. Cinci sau sase astfel de proiecte, depuse de catre Primaria Galati, ar asigura necesarul financiar pentru reabilitarea intregului centru istoric.

Vestea rea

Primaria Galati nu arata vreun interes pentru aceasta zona superba a orasului nostru. Singura investitie realizata este o cladire de birouri noua, realizata cu credit la banca (BERD) ce va avea rolul de sediu pentru birocratii orasului. Acest sediu va fi platit de catre noi si de catre copiii nostri. Aceasta cladire va atrage si mai mult trafic, si nu va fi altceva decat un nou centru de cost pentru Galati, in loc sa reprezinte un centru de profit. Cu alte cuvinte, vom cheltui mai multi bani si nu mai putini.

In acelasi timp, cea mai mare parte a cladirilor istorice din Galati sunt lasate in paragina, precum cele de mai jos.

Palatul Simion Gheorghiu, atunci si acum

Partea din spate a Palatului Simion Gheorghiu\

Palatul Simion Gheorghiu - azi

Zeci de alte cladiri precum Palatul Simion Gheorghiu sunt in suferinta, iar Galatiul pare un oras parasit, un oras fantoma. Lansam din nou o provocare pentru actualul Primar cat si pentru toti candidatii la Primaria Galati, sa isi asume proiecte concrete, cu termene limita, cu obiective cuantificabile, pentru imbunatatirea conditiilor de trai al galatenilor:

1. Pietonalizarea str. Domneasca in maxim 1 an de la inceputul urmatorului mandat;
2. Reabilitarea tuturor monumentelor istorice, indiferent de forma lor de proprietate in maxim doi ani de la inceputul noului mandat;
3. Transformarea unui sediu al birocratiei intr-un sediu al antreprenoriatului odata cu inaugurarea cladirii;

Aceste proiecte au fost deja implementate in majoritatea oraselor Romaniei, chiar si de 12 ani.

Condamnare la subdezvoltare

In data de 15 martie 2016 s-au lansat doua linii de finantare. Una dintre ele ofera posibilitatea administratiilor de a construi sosele de centura, asa numitele centuri ocolitoare, destinate traficului de marfa si de pasageri. Documentatia poate fi citita aici. (este vorba de masura 6.1 a Programului Operational Regional)

Suma alocata pentru acest tip de proiecte este de 808 milioane Euro, iar finantarea va functiona pe principiul "primul venit - primul servit". Mai jos se afla o propunere mai veche, cuprinsa intr-o strategie de dezvoltare a municipiului Galati. Lungimea acesteia ar ajunge la 50 de Km, adica, conform standardelor CNADNR, daca aceasta s-ar construi la standard de autostrada (4 benzi cu separator de sens, si doua benzi de urgenta cu parapet de protectie), proiectul nu ar costa mai mult de 60 - 70 milioane Euro. 

Autoritatile locale, in prezent, arunca Galati-ul cu inca 20 de ani in urma celorlalte orase, din cauza faptului ca nici macar nu au depus un proiect de finantare. Aceste linii de finantare erau anuntate de mai mult timp. Ghidurile au fost lansate in consultare publica. A doua zi, pe data de 16 martie, ar fi trebuit ca autoritatile locale sa fi avut proiectul deja scris, sa realizeze ultimele modificari si sa il depuna la Minister. Acest lucru nu numai ca nu s-a intamplat, ci aceasta nici nu pare o prioritate a dansilor.

Astfel, la Galati, cel putin pana in 2030, adica inca 15 ani, nu va exista centura ocolitoare, pentru ca politicienii deja nu se mai gandesc decat la alegeri.

foto: Viata-Libera

Despre acest subiect, Viata Libera a mai scris aici.

Dar de ce sa ne dorim aceasta centura?

Condamnare la subdezvoltare

Primul, si cel mai important motiv, este faptul ca astfel, am putea avea o sansa ca ulterior sa ne aflam pe o harta europeana a construirii de autostrazi. In prezent, pana la Galati, sunt prevazute doar drumuri expres, fie din directie Drajna, Slobozia, fie din directia Buzau. Inexistenta unor planuri de a aduce autostrada pana la Galati nu reprezinta doar un esec al politicienilor care au reprezentat la Bucuresti Galati-ul pana in prezent, ci si o condamnare cinica a acestui oras la subdezvoltare economica. Construirea unei centuri in regim de autostrada, ne-ar da macar aceasta perspectiva.

Transportul de marfa

Cel de-al doilea motiv foarte important este deservirea reala a unui viitor Parc Industrial cu adevarat functional. Fie ca vorbim de un parc industrial pe actuala platforma SIDEX, fie ca vorbim de Zona Libera din Port, de un terminal multimodal la Dunare, de parcul expozitional propus pe amplasamentul actualului "asa zis" Parc Industrial, sau de un campus tehnologic construit in cartierul Dimitrie Cantemir, toate, dar absolut toate aceste proiecte de dezvoltare economica ar necesita o astfel de centura ocolitoare in regim de autostrada. Fara accesul de mare tonaj, acestea ar functiona la sub-jumatate din capacitate.

foto: Viata-Libera

Poluare si distrugerea infrastructurii

Cel de-al treilea dar nu cel din urma motiv este fara indoiala faptul ca in prezent, intregul transport de marfa de mare tonaj traverseaza o parte din oras si o zona rezidentiala, lucru absolut nepermis in orice oras civilizat. Acest lucru genereaza atat poluare in zona, si costuri asociate problemelor de sanatate ale polulatiei, cat si distrugerea infrastructurii existente. Masinile de mare tonaj traverseaza zone, de multe ori proaspat reabilitate, provocand un grad de uzura extrema a asfaltului abia turnat. Astfel, la Galati, ceea ce modernizam azi, se distruge maine. Demararea urgenta a construirii unei centuri ocolitoare ar rezolva aceasta grava problema.

foto: Viata-Libera

Locuri de munca

Ultimul motiv este injectia de cash pe care un astfel de proiect ar realiza-o in economia locala. Cel putin doua companii de constructii din Galati ar avea in continuare de lucru. Constructia ar dura minim 3 ani iar acest proiect ar angrena peste 1000 de muncitori directi si alti 500 indirecti. Valoarea sa ar contribui integral la economia locala. 

Realitatea este ca Galatiul este in prezent condamnat la subdezvoltare. Unde sunt proiectele? Proiecte nu exista, iar galatenii vor inghiti in scurt timp inca o portie mare de promisiuni fara acoperire. Singura solutie pare a fi o noua trezire a societatii civile.