De ce este necesara traversarea Dunarii?

Circula in ultimii ani aceasta ipoteza, cum ca daca traversam Dunarea altfel decat cu bacul, la Galati, fie pe pod, fie prin tunel, sau chiar, conform unor proiecte guvernamentale, pe un pod construit la Braila, zona aceasta va inflori economic, nivelul de trai va creste iar foarte multe diferente dintre comunitatea Galati Braila si alte comunitati romanesti, mai dezvoltate, se vor atenua.

Las la o parte aspectul electoral, si incerc o micro - analiza la rece. Cum spune englezul "on the back of the envelope".

Ceea ce as dori de la aceasta postare, este sa imi explice si mie cineva, CUM? Pornesc de la inceput de la premiza ca o traversare a Dunarii trebuie sa fie cat mai curand realizata, fara indoiala. Personal, sunt adeptul tunelului, daca se dovedeste posibil din punctul de vedere tehnic, deoarece este mai ieftin si, intr-o oarecare masura, mai spectaculos; s-ar dovedi priceperea si capacitatea de a realiza un proiect ingineresc de amploare, aici, la noi in zona. Presa a scris si faptul ca un studiu de fezabilitate a si fost finalizat iar rezultatele ar fi pozitive. Traversarea "mai comoda" a Dunarii, fara a ne urca cu masina pe un ponton plutitor, este o chestiune de igiena a transportului local, o chestiune de civilizatie, o chestiune de secol 21.

Totusi, ceea ce nu pot intelege, cu toata economia pe care o cunosc, este cum va atrage aceasta traversare, dezvoltare economica. Am auzit ca acest proiect este "sansa Galati-ului". Adam Smith a fost primul mare economist care a demonstrat faptul ca dezvoltarea economica vine in primul rand de la cresterea diviziunii muncii, care la randul sau este limitata de dimensiunea pietei. Ori construirea unei traversari auto, chiar si feroviara, a Dunarii, nu confera acces la vreo alta piata, cu care piata locala actuala sa interactioneze mai bine decat o facea inainte.

Tot Adam Smith spunea: "Prefer sa fiu plictisitor, dar elocvent", asa ca pun si eu intrebari precum: Va creste comertul cu produse autohtone cu Tulcea? Cu Constanta? Sau cum? In cel mai bun caz, va creste traficul, adica transportul de marfuri si de persoane care curge din Nordul Moldovei si merge in directia Port Constanta, Litoral, Bulgaria, Delta Dunarii, etc,. Acest tip de tranzit se va redirectiona pe aici, pe o varianta mai scurta (desi, ca TIR-ist, in Moldova, as prefera E85 - Autostrada A2 - Podul Cernavoda - Constanta, decat sa o iau pe sosele cu doua benzi si prin sate, pe la Galati si prin muntii Dobrogei).

In concluzie s-ar genera doar tranzit; doar nu ne putem imagina ca "Produsul Local Brut" va creste datorita faptului ca mai multi soferi vor opri sa isi cumpere tigari si un burger. Dealtfel, traversari ale Dunarii mai exista in Romania, nu? Le putem vedea pe toate aici. Nu imi amintesc ca Giurgiu sau Cernavoda, sau Calafat sa fie poli de dezvoltare economica datorita faptului ca pe acolo e un pod. Dimpotriva, sunt zone poluate si poli loviti de saracie.

Pe de alta parte, in cazul in care s-ar realiza unul din urmatoarele proiecte:

- un aeroport, ce ar oferi acces ieftin la piata internationala a resurselor umane

- autostrazi ce ar oferi acces foarte ieftin la hub-urile logistice ale Romaniei (Bucuresti, Constanta, Brasov)

- sau chiar un terminal de containere pe apa (Dunarea fiind coridor pan-european de transport marfa) care sa concureze cu traseul pe canalul Dunare - Marea Neagra, respectiv Terminalul de la Constanta, 

atunci am putea intr-adevar presupune faptul ca s-ar facilita un astfel de acces, la noi piete.

Cu aceste argumente, intreb, mai mult sau mai putin retoric, sustinatorii proiectului de traversare a Dunarii (sub sau supra, la Galati sau la Braila), care sunt cifrele si mecanismele concrete pe care se bazeaza cand sustin un astfel de proiect? Cine sunt economistii care au facut un studiu de impact asupra economiei locale, si vreau si eu sa vad acel studiu. Ca sa simplific intrebarea: Daca traversarea Dunarii la noi, in afara de trafic si poluare, aduce si dezvoltare economica, atunci: CUM?, CAT?, CAND?

Cealalta fateta a acestei monezi se refera, totusi, la necesitatea acestui proiect, necesitate care evident vine din cu totul alte motive. Unul dintre ele este faptul ca bugetul municipiilor Braila si Galati este unul foarte, foarte, foarte mic. Daca realizarea unui astfel de proiect ar aduce suficiente intrari de cash in bugetul local, independent de alte surse atrase (private, fonduri europene, credite, emitere de obligatiuni - demers care nu a fost, din cate stiu, realizat niciodata la Galati, etc.), atunci evident ca ar trebui realizat numaidecat. Taxa incasata la bugetul local pentru traversarea fluviului de catre autoturisme ar putea fi redirectionata in proiecte de sanatate publica, educatie, sporirea nivelului de trai  (vezi problema incalzirii),  sau, de ce nu, dezvoltare. Chiar si in acest caz, orice traversare, fiind facuta fie de catre investitori privati, fie de catre Guvern, iar veniturile generate fiind directionate catre finantatori, pun o a patra intrebare: DE CE?

foto: infobraila.ro

Cum atragem investitori? Pod, tunel sau parc industrial?

In Galati nu au venit si nici nu vor veni investitori in industrie dintr-un motiv foarte simplu, oricat s-ar strofoca autoritatile locale sa convinga industriasi ca construiasca fabrici si uzine. Motivul are legatura cu geografia. Ne-am obisnuit sa punem o placa si ii auzim pe politicienii locali cum bat campii ca Galati-ul e intr-un punct strategic, ca suntem noi poarta spre Orient, ca avem noi boghiu rusesc la trenuri si ce mare avantaj e asta, ca avem noi Dunare si cum o sa avem si tunel pe sub ea si bla si bla si bla ... Daca ar fi fost acestea niste avantaje atat de mari, la viteza cu care se misca economia globala si informatiile in prezent, credeti-ma, investitorii ar fi venit fara sa aiba nevoie de vreo scutire de 2 Euro la vreo taxa locala. Cand un industrias investeste 100 de milioane de euro intr-un loc, nu face calculele asa.

Si nu vreau sa aud despre japonezii de la Braila (a caror investitie nu depaseste 30 milioane euro, ceea ce, pentru o comunitate de 200.000 de locuitori este foarte putin), pentru ca acolo a fost altceva. Desi tot internetul si toata presa a lovit in Primarie, cine cunoaste cazul, stie ca au existat cu totul alte motive din care fabrica se deschide acolo. Si fie vorba intre noi, chiar si asa, chiar daca e la Braila, foarte bine ca e. Sunt convins de faptul ca cei de la Yazaki vor angaja pe baza de competenta si nu pe baza de unde ai buletinul asa ca avand in vedere ca pana acolo faci 30 de minute cu masina, nu ii impiedica nimeni pe galateni sa aplice la un job, asa cum nu ii impiedica nimeni pe o gramada de braileni sa lucreze la Arcelor Mittal. Cunosc vreo 10 cazuri si probabil ca sunt mult mai multi.

Dar sa revenim la subiect. Noi unitati economice, in domeniul productiei, nu vom vedea la Galati dintr-un singur motiv: nu avem autostrazi. La acest moment nu exista nici un proiect care sa lege o viitoare autostrada de comunitatea Galati - Braila. Si nici nu va exista o prioritate guvernamentala in acest sens in urmatorii 30 - 40 de ani. Un capitalist isi va calcula costul cu transportul pana la punctul de desfacere in pretul final de vanzare pe unitatea de produs. De ce sa deschida la Galati si nu la Bucuresti, Pitesti, Ploiesti, Constanta sau orice alte orase traversate de o autostrada sau care macar sunt pe harta autostrazilor viitoare, a coridoarelor europene de transport rutier? Absolut nici un motiv. Pana cand potentialii industriasi nu vor fi capabili sa isi transporte marfurile produse aici, pana la unul dintre cele trei huburi existente in Romania la acest moment (Constanta, Bucuresti, Brasov) cu costuri de transport la standard de autostrada, sa nu mai speram!

Totusi, exista o varianta. Fereastra de oportunitate despre care vorbesc se refera la mai multe "motoare de dezvoltare" (ca asa e la moda acum sa spunem) ale eonomiei locale, Primul este compus din sectorul serviciilor IT si sectorul naval, in special cel de proiectare si consultanta navala. In Galati si in Braila detinem o expertiza foarte valoroasa, Facultatea de Informatica produce absolventi destul de competitivi pe piata muncii, Facultatea de Nave si Inginerie la fel. Pentru corporatiile sau multinationalele din aceste domenii nu sunt necesare autostrazi ci teava de net iar importante sunt urmatoarele: expertiza, costul cu resursa umana si accesibilitatea geografica.

Teava de net este autostrada celor care lucreaza in astfel de zone. Fara internet nu se poate face transfer de produse, nu se poate face "desfacere". Vestea buna: avem!

Expertiza este cea de-a doua conditie sa poti primi investitori in aceste domenii. Astazi la Galati lucreaza in jur de 1500 de angajati in companii pe post de programator si inca 1000 pe alte posturi, tot in domeniul IT, La acestia se adauga pana in 1000 de angajati la companii din domeniul proiectarii si consultantei navale. In total, in aceste arii sunt in jur de 3000 de angajati. Avand in vedere ca la Arcelor Mittal au mai ramas vreo 5000 de angajati directi, eu zic ca cele prezentate mai sus sunt sectoare cu potential. Iar valoarea adaugata, respectiv salariile din aceste domenii sunt mult mai mari decat cele din siderurgie, si in general din productie. Pe de alta parte, Universitatea Dunarea de Jos este capabila sa livreze in continuare forta de munca calificata in aceste domenii. Dealtfel o si livreaza dar aceasta forta de munca, dupa ce este specializata la Galati migreaza catre Bucuresti sau alte orase dezvoltate. Trenul rapid al dezvoltarii in acest domeniu l-am pierdut demult, in favoarea Iasi-ului si in favoarea Cluj-ului. Este foarte greu ca Galati-ul si Braila sa se dezvolte la nivelul acestora. Totusi, inca putem prinde acceleratul. Vestea buna: expertiza avem!

Ceea ce nu avem este accesibilitate. Orice oras care a izbandit in aceste domenii a facut-o punandu-si la dispozitia pietei internationale resursa umana disponibila. Cum? Investim 7 - 10 milioane euro  (din fonduri europene, ceea ce inseamna 2 -3 sute de mii de euro de la bugetul local - cat doua concerte si trei editii ale sarbatorilor Galati-ului) intr-un aeroport care poate fi finalizat intr-un an. Astfel, in loc sa facem pana la Bucuresti 5 ore cu trenul, 4 ore cu Maxi Taxi sau 3 ore cu masina, incalcand flagrant codul rutier si jucandu-ne dea "v-ati ascunselea" cu radarele, facem 30 de minute pana pe Otopeni, 2 ore pana la Viena, Roma, Atena, Praga, Varsovia, Ankara, Istanbul, 1 ora pana la Cluj, Sofia, Chisinau s.a.m.d. Dar cel mai important lucru, CEO-ul Siemens pe Europa de Est poate ajunge in 1h si 30 de minute din biroul sau de la Viena, la Galati.

Cele trei conditii sunt, in mod evident, necesare dar nu suficiente pentru ca Oracle sau Microsoft sau IBM sa relocheze aici, dar reprezinta minimul necesar pentru ca ulterior, eventualele facilitati oferite de municipalitate, sa tenteze pe cineva. Si ca sa fiu clar, aceasta fereastra de oportunitate nu va mai sta, nici ea, foarte mult timp, deschisa, pentru ca cine stie economie stie si ca orasele din Romania nu numai ca sunt la concurenta unul cu celalalt, dar cu cat trece mai mult timp, cu atat diferentele se adancesc. Repet: fereastra nu va mai sta mult deschisa. Despre cum ii aducem pe calculatoristi la Galati, in postarea urmatoare.

ALERTA DE VREME REA - FURTUNA DE ZAPADA

Daca dati click aici, veti constata situatia din acest an.

Haideti sa le transmitem autoritatilor din Galati, prin Facebook, de pe acum, ca in perioada imediat urmatoare, in zona Galati, vom avea peste jumatate de metru de zapada. De data aceasta speram ca nu vor mai fi luate prin surprindere.

Urmeaza o furtuna de zapada.

Cei care se ocupa de aceasta problema ar fi trebuit deja sa fi luat urmatoarele masuri:

Comandamentul de iarna ar fi trebuit sa se intalneasca, Consiliul Local sa fi fost convocat de indata pentru a vota alocarea de fonduri suplimentare pentru orice nevoie.

Deschis un centru de voluntariat pentru persoanele care se ofera sa contribuie la des-zapezirea orasului.

Stabilit un protocol cu comandantii ISU si a unitatilor militare, pentru a asigura, daca personalul propriu nu poate face fata, necesarul de resursa umana si de utilaje.

Asigurat, alaturi de serviciile sociale, puncte de livrare de supa calda pentru persoanele fara adapost dar si in zonele unde in continuare sunt probleme cu caldura.

Planificat si stabilit cu SMURD si Politia Rutiera traseele ambulantelor si pompierilor si comunicate prin presa locala.

Semnat protocol pentru transporturi speciale, de urgenta si nu numai cu dispeceratele de Taxi.

Semnat protocol cu Crucea Rosie pentru distribuirea de materiale informative, precum cel de aici.

Planul de des-zapezire deja existent si comunicat populatiei

Presedintii de asociatii de proprietari pusi la curent cu ceea ce au de facut cu privire la parcarile rezidentiale si la trotuare.

Spatiile comerciale verificate si aflat nevoile pe care le au pentru des-zapezirea din fata acestora, Patronatele ar putea avea un rol.

Toate zonele de parcari pregatite si oamenii instiintati care va fi ordinea de des-zapezire, zonele specifice pe unde intra utilaje mici si mari.

Semnat protocol cu centrele comerciale pentru a pune la dispozitie spatiul de parcare existent.

In cursul anului trecut, dupa dezastrul care a avut loc in privinta des-zapezirii, rezultand in munti de zapada ramasi chiar pana prin Martie pe trotuare, am postat o idee de strategie. Cu toata buna credinta, sunt curios daca cineva a facut ceva in acest sens. O re-postez mai jos, poate inca nu este prea tarziu si e posibila implementarea catorva idei ...

Foto: www.viata-libera.ro

Datele problemei:

Aproximativ 2000 de km de strazi si trotuare.

Un strat de 15 cm de zapada si ninsoare continua.

Productivitate pluguri ATV: 10 km / ora: https://www.youtube.com/watch?v=EKvIKIFxDXs

Productivitate freze de mana: 5 km / ora: https://www.youtube.com/watch?v=OIs1fqIiyPk

Productivitate pluguri 4 x 4: 20 km / ora: https://www.youtube.com/watch?v=8j6rhg_H65A 

Productivitate pluguri grader sau truck-mount: 50 km / ora: https://www.youtube.com/watch?v=88NRmX9mmjs

Productivitate freze fadroma: 20 km / ora: https://www.youtube.com/watch?v=gS5Wi5v1C2o

Productivitate snow-melter: https://www.youtube.com/watch?v=LmDl_nETs8U

Cerinta 1: Cat dureaza deszapezirea intregului oras, atat pe carosabil, cat si pe trotuare?

Raspuns: Un calcul simplu ne arata ca, in cazul in care detinem utilajele necesare, deszapezirea intregului oras nu trebuie sa depaseasca 8 ore de la oprirea ninsorii. Necesarul de utilaje este urmatorul: 50 pluguri montate pe ATV; 800 freze de mana; 50 pluguri montate pe auto 4 x 4; 10 pluguri grader sau truck-mount; 20 freze fadroma; 10 snow-melter; 10 sararite.

Cerinta 2: Cum facem sa nu mai fim luati prin surprindere de zapada?

Raspuns: Responsabilul pentru deszapezire trebuie sa urmareasca constant site-ul "http://www.accuweather.com/ro/ro/galati/287869/daily-weather-forecast/287869" Deasemenea, trebuie sa existe un plan operational care sa cuprinda toate detaliile operatiunii de deszapezire, care trebuie sa fie coordonata, urmarita si evaluata constant de catre responsabil. Planul operational trebuie sa contina inclusiv urmatoarele: implicarea Politiei Locale si ISU in operatiunea de deszapezire; suplimentarea traseelor si vehiculelor de transport in comun; anuntarea populatiei cu privire la aceasta suplimentare; anuntarea populatiei cu privire la strazile deszapezite, precum si a parcajelor special amenajate pentru ninsoare, in mod constant, pe masura ce deszapezirea are loc.

Cerinta 3: Cand incepem deszapezirea?

Raspuns: Utilajele trebuie disponibilizate si transportate pe pozitii inca de la caderea primilor fulgi iar presararea de sare sau substanta anti-inghet trebuie sa inceapa imediat. Demararea efectiva a operatiunii de deszapezire trebuie realizata odata cu atingerea  unei grosimi de 5 - 15 cm de zapada. Nu trebuie asteptat pana se opreste ninsoarea. Aceasta strategie este un mit. Este preferabil ca deszapezirea sa se efectueze 80% noaptea, dar cum vremea nu tine cont de trafic, aceasta trebuie, daca e cazul, sa se deruleze constant.

Cerinta 4: Cat costa des-zapezirea?

Raspuns: Intregul necesar de utilaje prezentat mai sus, costa aproximativ 8 Milioane Euro, ceea ce semnifica faptul ca investitia, pentru populatia municipiului Galati, se ridica la 32 Euro / persoana, iar deszapezirea in sine, din punctul de vedere al costurilor cu combustibilul, salariile, uzura utilajelor si coordonarea operatiunilor, se ridica la 1 Euro / persoana / 24 ore ninsoare continua.

Cerinta 5: Cum se efectueaza deszapezirea?

Raspuns: Primele trasee care trebuie deszapezite sunt traseele de interventie ale ambulantei si pompierilor, apoi traseele de transport in comun, trotuarele si, ulterior, partea carosabila. FAZA1 - Municipiul se imparte in 50 de sectoare continand strazile secundare. Fiecare sector cu strazi secundare este adresat de catre cele 50 de pluguri montate pe ATV, pentru trotuare, precum si de catre cele 50 de autovehicule 4 x 4, pentru partea carosabila. Deasemenea, sectoarele sunt unite de 10 magistrale, reprezentate de bulevardele municipiului. Acestea sunt adresate de cele 10 pluguri grader sau truck-mount, pe intreaga perioada de ninsoare. Tehnica de razuire presupune realizarea, atat pe centrul, cat si pe marginea drumurilor, de parapeti (diafragme) de zapada, ce urmeaza a fi frezate dupa oprirea ninsorii. Aleile de acces in bloc sunt adresate cu ajutorul celor 800 de freze de mana, in timpul sau dupa oprirea ninsorii, zapada fiind "suflata" peste spatiile verzi sau in alte zone de unde poate fi ridicata ulterior. FAZA 2 - Respectand impartirea pe cele 50 de sectoare, zapada asezata sub forma de parapeti este frezata si suflata in camioane de transport (basculante sau camioane de gunoi), dupa oprirea ninsorii, cu ajutorul frezelor fadroma. Aceasta este transportata in camion in zona in care este pozitionat snow-melterul cel mai apropiat. Snow-melterul (topitorul de zapada) trebuie pozitionat in zonele cu mari colectoare de canalizare sau zonele in care canalizarea este supradimensionata. FAZA 3 - Se recomanda ca dupa sau in timpul colectarii zapezii, sa se imprastie sare sau substanta anti inghet, pe suprafetele deszapezite, cu ajutorul sararitelor.

Cerinta 6: Cate persoane sunt necesare pentru efectuarea deszapezirii, si care sunt acestea?

Raspuns: Cele 800 defreze de mana sunt predate asociatiilor de proprietari, acestea avand obligatia, prin Hotarare a Consiliului Local, sa intreprinda toate demersurile pentru pastrarea in bune conditii a acestora si efectuarea deszapezirii pe cheltuiala proprie (combustibil si resursa umana). Cele 50 de pluguri montate pe ATV, precum si cele 50 de pluguri montate pe autovehicule 4 x 4 vor fi operate cu ajutorul voluntarilor, asociatiilor private sportive, conducatorilor auto Transurb. Practica din municipii din Uniunea Europeana, obliga detinatorii de licente de transport (Taxi), ca acestia sa se implice in eforturile de deszapezire, eliberarea strazilor si trotuarelor fiind inclusiv in interesul lor. Operarea plugurilor grader sau truck-mount, a frezelor fadroma, a topitoarelor de zapada, precum si a sararitelor, se va realiza cu personal contractual, precum si personal ISU. Eliberarea trotuarelor, a parcarilor, descongestionarea traficului si aplicarea de amenzi, se vor realiza cu ajutorul Politiei Locale. Persoanele juridice care detin spatii la parterul blocului sunt obligate prin lege sa deszapezeasca portiunea aferenta din trotuar. Persoanele juridice sau fizice care se implica activ si prin voluntariat in efortul de deszapezire, vor beneficia de diverse scutiri de taxe sau impozite.

Cerinta 7: Cum facem sa planificam totul eficient si sa nu existe furturi si abuzuri.

Raspuns: Controlul deszapezirii se va realiza cu ajutorul statiilor de emisie receptie cu care sunt dotate toate utilajele implicate (mai putin frezele de mana si ATV-urile cu plug) iar coordonarea se realizeaza centralizat, cu ajutorul aparatelor GPS evidentiate pe harta municipiului. Deasemenea, strategia pentru deszapezire trebuie sa faca parte dintr-un masterplan amplu de trafic.

Cerinta 8: Ce demersuri juridice sau administrative sunt necesare?

Raspuns: Identificarea de surse de finantare nerambursabile si dotarea Primariei Municipiului Galati cu utilajele necesare dupa prevederea costului acestora in bugetul anual, prin Hotarare de Consiliu Local.

Cerinta 9: Totusi, merita sa cheltuim atatia bani pentru rezolvarea problemei?

Raspuns: Da. Orice sondaj de opinie in randul populatiei demonstreaza acest lucru.

Cerinta 10: De ce, totusi, nu se pune in aplicare o astfel de solutie?

Raspuns: Aceasta problema fie nu se afla printre prioritatile actualei administratii locale, fie nu exita, in randul acestora, persoane cu expertiza necesara pentru a o pune in aplicare.

IN CAZUL APARITIEI UNOR CERINTE SUPLIMENTARE, ACESTEA ISI VOR GASI IMEDIAT SOLUTII.

Si inca o idee de la cineva care a mai vazut cum se intampla in alte tari: ``Si inca o sugestie, la problema "cand" - presaratul de sare pe trotuar si carosabil de la primii fulgi de zapada previn acumularea initiala masiva si ajuta partea cu inlaturarea zapezii imediat ce se aseaza.``