sâmbătă, 26 martie 2016

O veste buna si una proasta


Inca din 2008, adica deja de 8 ani, la Sibiu, cetatenii se bucura de o strada pietonala superba, un spatiu al socializarii, un loc unde cetatenii se pot manifesta cultural, se pot plimba, pot iesi la un suc sau la cumparaturi, exact la fel ca intr-o capitala europeana. Filmul de mai jos este nu necesita alte comentarii:



Zona marginita de strazile Domneasca, Traian, Brailei si Tunelului, reprezinta singura zona de protectie arhitecturala din Galati. Ce inseamna acest lucru?

Inseamna ca o parte din cladirile din acest areal sunt monumente de arhitectura, parte din patrimoniul local si national. Acesta este centrul vechi al Galatiului. Pe aici ar trebui sa avem cat mai putin trafic auto, sa amenajam o zona comerciala cu magazine, cafenele, restaurante si zone de promenada, sedii de firme, locuinte romantice, interbelice, sa implementam principiul urbanistic al permeabilitatii filtrate.

Am mai propus si aici o strategie pentru pietonalizarea progresiva a strazii Domneasca si am prezentat toate avantajele unui astfel de proiect, atat pentru noi toti, cat si pentru riverani. Strada Domneasca ar putea arata precum Bulevardul Stefan ce Mare din Iasi, sau precum Str. Nicolae Balcescu din Sibiu.



Acum vin vestile.

Vestea buna

Ministerul Dezvoltarii a lansat o finantare prin Programul Operational Regional, pentru reabilitarea patrimoniului cultural. Detalii aici. Pot fi depuse proiecte pentru reabilitarea cladirilor de patrimoniu, monumente istorice, pe exterior dar si pe interior, indiferent daca acestea sunt proprietate privata sau publica. Pentru acest scop au fost alocate 270 milioane Euro, iar proiectele pot ajunge pana la 5 milioane euro. Cinci sau sase astfel de proiecte, depuse de catre Primaria Galati, ar asigura necesarul financiar pentru reabilitarea intregului centru istoric.

Vestea rea

Primaria Galati nu arata vreun interes pentru aceasta zona superba a orasului nostru. Singura investitie realizata este o cladire de birouri noua, realizata cu credit la banca (BERD) ce va avea rolul de sediu pentru birocratii orasului. Acest sediu va fi platit de catre noi si de catre copiii nostri. Aceasta cladire va atrage si mai mult trafic, si nu va fi altceva decat un nou centru de cost pentru Galati, in loc sa reprezinte un centru de profit. Cu alte cuvinte, vom cheltui mai multi bani si nu mai putini.

In acelasi timp, cea mai mare parte a cladirilor istorice din Galati sunt lasate in paragina, precum cele de mai jos.


Palatul Simion Gheorghiu, atunci si acum

Partea din spate a Palatului Simion Gheorghiu\



Palatul Simion Gheorghiu - azi


Zeci de alte cladiri precum Palatul Simion Gheorghiu sunt in suferinta, iar Galatiul pare un oras parasit, un oras fantoma. Lansam din nou o provocare pentru actualul Primar cat si pentru toti candidatii la Primaria Galati, sa isi asume proiecte concrete, cu termene limita, cu obiective cuantificabile, pentru imbunatatirea conditiilor de trai al galatenilor:

  1. Pietonalizarea str. Domneasca in maxim 1 an de la inceputul urmatorului mandat;
  2. Reabilitarea tuturor monumentelor istorice, indiferent de forma lor de proprietate in maxim doi ani de la inceputul noului mandat;
  3. Transformarea unui sediu al birocratiei intr-un sediu al antreprenoriatului odata cu inaugurarea cladirii;


Aceste proiecte au fost deja implementate in majoritatea oraselor Romaniei, chiar si de 12 ani.

joi, 24 martie 2016

Condamnare la subdezvoltare

In data de 15 martie 2016 s-au lansat doua linii de finantare. Una dintre ele ofera posibilitatea administratiilor de a construi sosele de centura, asa numitele centuri ocolitoare, destinate traficului de marfa si de pasageri. Documentatia poate fi citita aici. (este vorba de masura 6.1 a Programului Operational Regional)

Suma alocata pentru acest tip de proiecte este de 808 milioane Euro, iar finantarea va functiona pe principiul "primul venit - primul servit". Mai jos se afla o propunere mai veche, cuprinsa intr-o strategie de dezvoltare a municipiului Galati. Lungimea acesteia ar ajunge la 50 de Km, adica, conform standardelor CNADNR, daca aceasta s-ar construi la standard de autostrada (4 benzi cu separator de sens, si doua benzi de urgenta cu parapet de protectie), proiectul nu ar costa mai mult de 60 - 70 milioane Euro. 

Autoritatile locale, in prezent, arunca Galati-ul cu inca 20 de ani in urma celorlalte orase, din cauza faptului ca nici macar nu au depus un proiect de finantare. Aceste linii de finantare erau anuntate de mai mult timp. Ghidurile au fost lansate in consultare publica. A doua zi, pe data de 16 martie, ar fi trebuit ca autoritatile locale sa fi avut proiectul deja scris, sa realizeze ultimele modificari si sa il depuna la Minister. Acest lucru nu numai ca nu s-a intamplat, ci aceasta nici nu pare o prioritate a dansilor.

Astfel, la Galati, cel putin pana in 2030, adica inca 15 ani, nu va exista centura ocolitoare, pentru ca politicienii deja nu se mai gandesc decat la alegeri.

foto: Viata-Libera



Despre acest subiect, Viata Libera a mai scris aici.

Dar de ce sa ne dorim aceasta centura?

Condamnare la subdezvoltare

Primul, si cel mai important motiv, este faptul ca astfel, am putea avea o sansa ca ulterior sa ne aflam pe o harta europeana a construirii de autostrazi. In prezent, pana la Galati, sunt prevazute doar drumuri expres, fie din directie Drajna, Slobozia, fie din directia Buzau. Inexistenta unor planuri de a aduce autostrada pana la Galati nu reprezinta doar un esec al politicienilor care au reprezentat la Bucuresti Galati-ul pana in prezent, ci si o condamnare cinica a acestui oras la subdezvoltare economica. Construirea unei centuri in regim de autostrada, ne-ar da macar aceasta perspectiva.




Transportul de marfa

Cel de-al doilea motiv foarte important este deservirea reala a unui viitor Parc Industrial cu adevarat functional. Fie ca vorbim de un parc industrial pe actuala platforma SIDEX, fie ca vorbim de Zona Libera din Port, de un terminal multimodal la Dunare, de parcul expozitional propus pe amplasamentul actualului "asa zis" Parc Industrial, sau de un campus tehnologic construit in cartierul Dimitrie Cantemir, toate, dar absolut toate aceste proiecte de dezvoltare economica ar necesita o astfel de centura ocolitoare in regim de autostrada. Fara accesul de mare tonaj, acestea ar functiona la sub-jumatate din capacitate.

foto: Viata-Libera



Poluare si distrugerea infrastructurii

Cel de-al treilea dar nu cel din urma motiv este fara indoiala faptul ca in prezent, intregul transport de marfa de mare tonaj traverseaza o parte din oras si o zona rezidentiala, lucru absolut nepermis in orice oras civilizat. Acest lucru genereaza atat poluare in zona, si costuri asociate problemelor de sanatate ale polulatiei, cat si distrugerea infrastructurii existente. Masinile de mare tonaj traverseaza zone, de multe ori proaspat reabilitate, provocand un grad de uzura extrema a asfaltului abia turnat. Astfel, la Galati, ceea ce modernizam azi, se distruge maine. Demararea urgenta a construirii unei centuri ocolitoare ar rezolva aceasta grava problema.

foto: Viata-Libera



Locuri de munca

Ultimul motiv este injectia de cash pe care un astfel de proiect ar realiza-o in economia locala. Cel putin doua companii de constructii din Galati ar avea in continuare de lucru. Constructia ar dura minim 3 ani iar acest proiect ar angrena peste 1000 de muncitori directi si alti 500 indirecti. Valoarea sa ar contribui integral la economia locala. 




Realitatea este ca Galatiul este in prezent condamnat la subdezvoltare. Unde sunt proiectele? Proiecte nu exista, iar galatenii vor inghiti in scurt timp inca o portie mare de promisiuni fara acoperire. Singura solutie pare a fi o noua trezire a societatii civile.

miercuri, 23 martie 2016

Al treilea razboi mondial

"Cine este dispus sa renunte la putina libertate pentru putin mai multa siguranta, nu merita nici libertate nici siguranta.", a spus Benjamin Franklin, unul dintre parintii fondatori ai Americii si ai democratiei contemporane.


Citatul de mai sus este mai actual ca niciodata, in contextul in care Europa devine o tinta a atacurilor teroriste. Ce-i de facut? Cum ne mentinem, ca europeni, drepturile si libertatea individuala in conditiile in care securitatea personala este pusa sub semnul intrebarii? Cum ramanem democratici, toleranti, deschisi fata de imigranti (imigrantii si multiculturalismul au fost motorul prosperitatii si in USA si in Europa), iubitori de semeni, deschisi la a exporta democratie pe glob si protejati in acelasi timp? Cum facem ca, fara a ne afecta libertatea, sa obtinem mai multa securitate?

Sa ne uitam atent la realitatea pe care o traim. Vom vedea ca, in fapt, persoanele care au dus la indeplinire atentatele sinucigase se aflau pe teritoriul european de zeci de ani. Cetateni europeni. Si la Charlie Hebdo, si la Bataclan, vom vedea acum cine sunt autorii masacrului de la Bruxelles.

Said si Cherif Kouachi, cetateni francezi, nascuti si crescuti in Franta, la Paris (Al Quaeda)
Foued Mohammed-Aggad - cetatean francez, nascut si crescut in Franta, la Strasbourg. (ISIS)
Salah Abdeslam - cetatean belgian, nascut si crescut la Bruxelles (ISIS)

Nu mai continuam, ati inteles ideea.

Dintr-un motiv sau altul, acestia s-au radicalizat. Europa a esuat in procesul de a-i integra, de a-i educa.

Ceea ce s-a intamplat in Belgia comporta o anumita predictibilitate retroactiva. Cu totii spunem: normal ca au dat cu bomba, doar Merkel a acceptat refugiatii. Normal ca au intrat si teroristii odata cu ei, doar Occidentul a generat razboiul din Siria. Normal ca apar crestini carora le este taiata beregata, pe internet, doar ISIS a fost initial o organizatie tolerata de americani. Bravo Putin, multumim ca te duci si nivelezi acolo solul. Scoate untul din ei !!! Si multe alte aberatii, care, retrospectiv si aparent, au legatura una cu cealalta, iar noi toti, cand privim situatia per ansamblu, avem impresia ca toate au o logica. Daca ar fi asa, ar trebui ca, urmand acelasi fir logic, sa putem proiecta ceea ce urmeaza. Dar nimeni nu are nici cea mai vaga idee incotro ne indreptam.



Aflandu-ne intr-un Extremistan al lui Nassim Nicholas Taleb, cred ca trebuie sa ne oprim din incercarile de a masura riscul de radicalizare si de atentat, si, in schimb, sa ne propunem sa devenim robusti. Asa cum spune si Taleb, francezii, dupa Primul Razboi Mondial, au construit linia Maginot, deoarece au "masurat" faptul ca doar pe acolo ar avea loc o invazie. Ce s-a intamplat in al Doilea Razboi? Nemtii au ocolit linia Maginot. La 9/11 au fost manevrate trei avioane direct in turnuri si in Pentagon. Americanii au introdus cele mai sofisticate metode pentru a impiedica un prototerorist sa mai poata vreodata transforma un avion de linie intr-o arma. Ce au facut radicalii? Au inceput sa se arunce in aer direct in aeroport, pe stadioane si in strada. Pe asta cum o opresti? Simt nevoia sa repet: teroristii din Europa au fost nascuti, crescuti, educati si maturizati in Europa. Nu au venit din alta parte.

O alta somitate in securitate este doamna Karen Greenberg, directorul Forhan Law School, o prestigioasa universitate din USA, si membru al Council for Foreign Relations. Alaturi de ambasadorul Israelului la New York, ne atrage atentia azi pe CNBC cu privire la faptul ca oricat am dori sa tinem criminalitatea sub control, atat timp cat in Europa exista interdictia efectuarii de arestari noaptea, cartiere unde politia nu intra niciodata, zone gri, urbane sau rurale, unde conceptul de law enforcement efectiv nu exista, nu putem vorbi de contrainformatii sau de politici eficiente anti-tero. Punem toate aceste epifenomene ale democratiei in contextul absentei granitelor interne si obtinem ceea ce vedem la televizor azi.

Toate acestea la nivel global, vazute prin ochi de vultur, de la inaltime. Daca intram in detalii vom identifica o incapacitate a autoritatilor nationale de a se coordona. Iar serviciile de informatii franceze sunt cunoscute ca cele mai indaratnice in a impartasi know-how cu altele. Probabil pentru ca sunt in acelasi timp foarte bune, dar iata poate si motivul din care nu au putut opri Charlie Hebdo. Mai multi din servicii, chiar si din Romania, ii cunosteau pe unii dintre atentatori ca persoane periculoase.

Parca in Stratfor l-am citit mai demult pe George Friedman spunand ca proiectul Uniunii Europenene a inceput ca un spatiu economic comun si, pas cu pas, a devenit un spatiu politic comun. Asa este, dar nu si un spatiu al securitatii comune. Acest lucru trebuie sa se schimbe. Nu este permis ca celule ale serviciilor secrete dintr-o tara sa cunoasca intentiile unor potentiali teroristi, sa cunoasca traseele si activitatile acestora pe un anumit teritoriu, iar acestea sa nu actioneze conjugat cu alte celule ale serviciilor secrete dintr-alta tara, atat timp cat suntem cu totii in chestia asta.

Raspunsul, pentru mine, este clar. Europa trebuie sa devina mai unita, nu mai dezbinata, mai toleranta, nu mai xenofoba, mai orientata spre valorile multiculturalitatii si libertatii religioase, si nu mai habotnica. Daca radicalizarea, dorinta unora de a insufla teroare, pot fi considerate o boala a societatii noastre, atunci aceasta trebuie, cateodata contraintuitiv, tratata cu mai multa libertate, nu cu mai putina. Cu mai multa autonomie si putere acordata comunitatilor, nu mai putina. Cu o injectie cu o doza cvadrupla de democratie, direct in inima sistemului. Cu mai multa deschidere, nu cu inchidere intre granite, in ghetouri, in case si in noi insine. Iar acestea nu cred ca sunt vorbe mari, cred ca pot fi transformate in actiuni concrete, pe doua paliere.

Trebuie actionat la nivel supra-national si sub-national. Nicidecum la nivel national.

Supranational, se impune un Birou European de Investigatii, pe modelul FBI, care sa aiba jurisdictie internationala, pe intreg teritoriul Uniunii, pe sablonul Interpol dar cu atributii extinse, de colectare de informatii, investigare si punere sub acuzare. Numai asa, un radical din Belgia (atentie, cetatean belgian, nascut si crescut in Belgia, educat in Belgia, muncitor in Belgia), nu va aparea din senin, cu o centura de explozibili, la Bucuresti, la Sofia, la Budapesta sau in alta capitala europeana (sau invers). Doar asa.

Subnational, trebuie intarita securitatea comunitatilor locale si acordata si mai multa autonomie. Cartierele stiu mai bine decat capitala cine este tipul ala dubios de la etajul 2, foarte politicos, dar cam retras, care nu vorbeste cu nimeni. Cu cat unitatea care are rolul de a asigura linistea este mai aproape de firul ierbii, cu atat este mai eficienta. Pe ultimul atentator de la Bataclan l-au gasit acum cateva zile, dupa luni de cautari, unde? In cartierul unde a copilarit, la doua case distanta. Mai e nevoie de alt argument? Cele mai mici rate ale criminalitatii se inregistreaza in orasele-stat. Nu sunt specialist in securitate colectiva, dar mi se pare mie, sau de 200 de ani, din nou, americanii isi aleg serifii la nivelul orasului si organizeaza patrule civile de cartier  de tipul neibourhood watch ???

Principiile de mai sus sunt principii de anul I de la Stiinte Politice, nimic altceva. Au auzit politicienii de conceptul de "guvernanta multinivel"? Aia e, asa rezolvam prolema.


Europa se doreste un spatiu al prosperitatii comune, un spatiu al libertatilor si democratiei comune, dar nu se comporta ca un spatiu al securitatii comune. Parlamentele nationale, Parlamentul European, trebuie sa adopte o legislatie supra-statala si sub-statala care sa fie capabila sa ne protejeze viata de zi cu zi, si nu de vreo amenintare externa, ci de noi insine.

Doar asa vom beneficia de securitate, fara sa renuntam la libertatea noastra de a-i iubi pe ceilalti, crestini, musulmani sau alte religii, si a nu derapa iar inspre greselile rasismului, xenofobiei si autodistrugerii din trecut, inspre un al treilea razboi mondial.

Despre blog

Imagineaza-ti ca faci ca un cocktail cu gust de administratie, urbanism, societate civila din Galati, ONG-uri, putina politica si antreprenoriat. Se amesteca totul cu poze cu labradori, DIY si se adauga cugetari adanci. Se presara foarte putina politica internationala si nu foarte multa economie, cat sa nu fie prea iute. Se bea doar seara, nu se amesteca decat eventual cu bere, si doar in locul special amenajat pentru conversatii inteligente.