joi, 31 martie 2016

10 realitati despre SIDEX si o poveste cu talc

foto: Presa Galati
Citisem undeva faptul ca la nivel global durata medie de viata a unui combinat siderurgic este de 35 de ani. Iata cateva realitati de la Galati:

1. Combinatul de la Galati a fost inaugurat in 1969, adica acum 47 de ani. (sursa)
2. Combinatul de la Galati avea in anii 80 - 90, 40.000 de angajati, acum are 6-7000 de angajati. (sursa)
3. Pe platforma SIDEX mai functioneaza un singur furnal si laminoarele, acesta nemaifiind practic un combinat cu flux integrat. (sursa)
4. In prezent se lucreaza cu program redus, uneori 4 zile din 7. (sursa)
5. Standardele de mediu ale UE obliga neutralizarea haldei de zgura pana in 2020, ceea ce este imposibil. Se va mai acorda un termen pana prin 2030. (sursa)
6. Minereul de fier este importat din alte tari precum Brazilia, India si din alte zone indepartate care, la randul lor, au industrie siderugica locala si fac parte din economii emergente. (sursa)
7. Industria siderurgica la nivel mondial este in declin, cei mai mari consumatori precum China sau SUA, reducand productia. (sursa)
8. Combinatul ArcelorMittal Galati a inregistrat in ultimii ani (din 2009) pierderi sau profituri foarte mici. (sursa)
9. Combinatul de la Galati implementeaza in continuare politici de plecari voluntare in valuri. (sursa)
10. SIDEX-ul in prezent este taiat si demolat bucata cu bucata. (sursa)

Cele 10 puncte de mai sus vorbesc de la sine, nu are rost sa adaugam vreun alt comentariu, interpretare, analiza. Am totusi curajul sa afirm faptul ca in 10 - 15 ani, Combinatul Siderurgic Galati va fi istorie.

Odata cu alegerile locale din acest an, administratia are obligatia de a incepe pregatirile pentru tranzitia catre o era economica galateana post-SIDEX.

Asa cum am mai scris aici, strategii exista, ele trebuie doar puse in aplicare repede si in parteneriat cu actualul management al grupului ArcelorMittal. Galatiul nu se mai poate baza in viitor pe otel ci trebuie sa isi transforme economia dintr-una monoindustriala intr-una multi-sectoriala, ce presupune ramuri cu valoare adaugata mare.

Un bun economist si pasionat de istorie din Galati, alaturi de care am avut mereu placerea sa lucrez la tot felul de strategii, un cititor avid si un partener de conversatie redutabil pe teme de dezvoltare locala, Romeo Matei, a postat pe contul de facebook urmatorul text, pe care il consider relevant:

"Povestea unui combinat siderurgic
Undeva la margine unei tari din Uniunea Europeana este un combinat siderurgic integrat. Orasul in care se afla aceasta fabrica este un port maricel. Capacitatea de productie este cam de 5 milioane de tone de otel pe an, dar ce produci trebuie sa si vinzi. Asa ca productia reala se invarte pe undeva in jur de 2 milioane de tone.
Patronul uzinei este un concern de origine indiana. Astazi este intre primele 500 de companii din lume, ca si capitalizare la bursa.
Cand te apropii de oras dinspre orasul vecin se vede uzina in toata splendoarea ei. Se poate spune ca este cel mai important monument din acest oras. Candva avea zeci de mii de angajati. Astazi mai sunt cateva mii. Prost platiti si descurajati.
Din pacate pentru acesti muncitori industria siderurgica este in declin. Moare. Acum, sub ochii nostri. Guvernul poate sa ajute cumva uzina. Poate sa ajute la scaderea costurilor cu energia.
Dar nu poate sa nationalizeze colosul. Nu poate sa-i acorde ajutoare de stat. Nu poate bloca importurile de tabla ieftina din China.

In lume se produce prea mult otel - asta-i realitatea. Cam 220 de kile de otel pentru fiecare adult, batran si copil. Pe an. Aproape 20 de kile pe luna. Si nu exista cerere pentru el. Se pare ca oamenii vor sa dea bani pe chestii din plastic, nu pe chestii de otel.
Patronul indian a incercat sa faca uzina rentabila. A investit o gramada de bani in ea. Dar adevarul este ca greu de tot sa faci bani din otel in Europa.
O solutie ar fi sa se taxeze importurile de otel chinezesc. Bun, le pui la chinezi taxe. Dar otelul din China este cumparat de fabrici europene, care il folosesc drept materie prima. Cu astia ce faci? Ei vor trebui sa inchida. Sau sa dea afara oameni. Ca sa faci tu otel scump in Europa. Cam nu-i corect.
De fapt otelul este astazi un produs prea simplu de facut. Banal. Oricine poate sa fabrice tabla.
Si acum ce facem? Este greu de crezut ca in cazul in care indienii esueaza, altii vor face treaba. Indienii sunt numarul unu in otel.
Combinatul siderurgic de mai sus se numeste "Port Talbot Steelworks". Patronul indian este colosul Tata Steel. Incepand de astazi uzina este de vanzare. Specialistii apreciaza ca valoarea de piata a combinatului este aproape de zero.
Viitorul portului Talbot nu este in otel."


luni, 28 martie 2016

Consultari inainte de alegeri

Sambata am participat la o intalnire cu unul dintre candidatii la Primarie, la solicitarea caruia s-a dorit o dezbatere cu reprezentantii societatii civile. La aceasta intalnire au fost prezenti reprezentanti ai asociatiilor: Help Labus, Galati Orasul Meu, Asociatia Miscarea pentru Implicare Civica, Grupul de Initiativa Junior Chamber International, Asociatia pentru Promovarea Patrimoniului Cultural, Asociatia Galatzi 2020 si, prin reprezentant, Institutul Verde, precum si mai multe persoane fizice, cu interese diverse.

S-au ridicat urmatoarele probleme:

Problema cainilor comunitari

Asociatia "Help Labus" a solicitat ca Primaria sa demareze un program masiv de sterilizare a tuturor cainilor comunitari, precum si a celor cu stapan.

AMIC a solicitat ca Primaria sa ridice intr-un timp cat mai scurt toti cainii comunitari de pe strada si sa ii plaseze, dupa sterilizare, in adaposturi achizitionate in afara orasului. In acest sens AMIC a atras atentia asupra dinamicii ingrijoratoare a numarului cainilor precum si a sumelor cheltuite inutil, din bugetul public, de-a lungul timpului. De asemenea s-a estimat cu cifre evolutia cheltuielilor pentru cazarea si intretinerea animalelor pentru perioada urmatorilor ani.

Grupul de Initiativa JCI Galati a solicitat ca legea sa fie pusa in aplicare, cei aprox. 16.000 de caini sa fie ridicati de pe strada, intr-un termen de 6 luni, cu ajutorul a 20 de echipe de cate 2 - 3 hingheri, in doua schimburi. Am propus ca Primaria sa capaciteze toate cabinetele veterinare din Galati pentru sterilizarea in masa a acestora, cazarea acestora in padocuri amenajate in foste C.A.P. - uri din judet, in parteneriat cu Consiliul Judetean Galati.

Institutul Verde, prin comunicat, a exprimat urmatoarea pozitie:

Problema cainilor fara stapan este o tema falsa de campanie. Dezbateri asupra acestei teme au avut loc la nivel national in urma cu trei ani cand a fost creat actualul cadru legal (Legea 258/2013) si normele ei de aplicare. Intr-o societate democratica datoria tuturor cetatenilor (implicit a celor care ocupa functii in administratia locala) este aceea de a implementa si respecta legea. Exista mijloace (buget) de ce mai vorbim despre o problema? 

Patrimoniul cultural

AMIC a propus o strategie pentru valorificarea patrimoniului cultural edilitar si istoric galatean axata pe trei piloni:

Potential turistic, cultural si comercial
  1. demararea lucrarilor de punere in valoare a tezaurului arheologic din situl de la "Bărboși", descarcare arheologica si infiintarea unui muzeu "in situ" al romanitatii la Dunarea de Jos.
  2. reabilitarea si restaurarea cavoului Aristide Serfioti, precum si repararea strazii si degajarea zonei circumstante de ruinele fostelor capacitati industriale.
  3. reabilitarea centrului istoric prin pavarea cu granit, mobilier urban si alte proiecte concrete / pragmatice pentru restaurarea cladirilor monument istoric, ce pot beneficia de surse diverse de finantare, atat din fonduri bugetare cat si fonduri atrase: europene, private, guvernamentale, etc.
  4. organizarea de manifestari culturale si sportive pe perioada sfarsitului de saptamana, cu scopul de a transforma intreaga zona istorica a orasului intr-un obiectiv civic, de coagulare si socializare pentru comunitate.
AMIC a argumentat solutiile cu adevarat viabile pe care urmatoarea administratie, se impune sa le implementeze.

Grupul de Initiativa JCI Galati a sustinut toate punctele propuse de AMIC si a accentuat urgenta reabilitarii centrului istoric, avand in vedere deteriorarea cladirilor vechi din cauza traficului auto, precum si inoportunitatea amplasarii noului sediu al Primariei in zona istorica, ce ar produce si mai mult trafic, si mai multa poluare. GI JCI a sustinut reabilitarea fatadelor cladirilor istorice, atat proprietate publica cat si privata, prin proiecte finantate de axa 5.1 POR, fonduri europene ce permit inclusiv investitii in proprietate privata.

Institutul Verde, prin comunicat, a sustinut urmatoarele:

Istoria si patrimoniul istoric local este ceea ce confera unei multimi, caracterul de comunitate. In conditiile in care administratia locala ramane inerta la ruinarea monumentelor si simbolurilor orasului inseamna ca premediteaza distrugerea legaturilor dintre locuitori. Inseamna ca nu incearca sa construiasca ci sa divizeze. Este responsabilitatea pe care intregul aparat administrativ local din ultimii 26 de ani trebuie sa si-o asume. La fel ca in cazul punctului de mai sus, exista mijloace (linii de finantare dedicate acestei categorii de proiecte - reabilitare/intretinere a monumentelor istorice), de ce nu avem solutii?

Asociatia Galatzi 2020 a sustinut o transparenta totala a deciziilor administratiei cu privire la organizarea si programarea evenimentelor culturale organizate, precum si adoptarea unui mod de actiune unitar intre asociatii si ceilalti actori sociali.

Dezvoltare economica

Grupul de Initiativa JCI Galati a solicitat implementarea unor programe de dezvoltare economica, dupa cum urmeaza:
  1. Transformarea cladirii ce urmeaza sa fie destinata unui sediu al Primariei, o cladire a birocratilor, intr-un incubator de afaceri, business center si spatiu destinat ONG-urilor si societatii civile. Cu ajutorul acestuia s-ar crea minim 1500 de locuri de munca pe an.
  2. Construirea unui parc industrial de de minim 500 Ha pe actuala platforma SIDEX, in parteneriat cu acestia si reconversia actualului Parc Industrial, nefunctional.
Termoficare

Grupul de Initiativa JCI Galati a ridicat problema oportunitatii listarii la Bursa de Valori Bucuresti a companiilor de utilitati publice din Galati, respectiv: Calorgal, Apa-Canal, Ecosal, Transurb, precum si emiterea de obligatiuni municipale pentru realizarea de investitii in infrastructura de generare si transport al agentului termic.

AMIC a solicitat analiza oportunitatii pentru trecerea la un sistem de termoficare verde, bazat pe energie electrica, exemplificand sisteme similare din Marea Britanie si alte state.

Feedback

Candidatul la Primaria Galati a transmis asociatiilor prezente faptul ca va analiza oportunitatea introducerii acestora in programul sau de administrare si implementarea lor in urmatorii ani.

Tinem sa precizam faptul ca asociatiile reprezentate in cadrul intalnirii sunt asociatii total apolitice si fara partizanat in cadrul alegerilor locale din acest an.

Vom raspunde pozitiv oricaror solicitari din partea celor care doresc sa-si asume un rol in viitoarea administratie, si vom pune la dispozitia candidatilor intreaga expertiza si toate propunerile de politici publice pe care le inaintam, in mod echitabil.

Reiteram faptul ca orice candidat doreste sprijinul societatii civile si implicarea acesteia in procesul decizional, va intalni intreaga deschidere. Asociatiile prezente sustin proiecte si nu persoane.











Despre blog

Imagineaza-ti ca faci ca un cocktail cu gust de administratie, urbanism, societate civila din Galati, ONG-uri, putina politica si antreprenoriat. Se amesteca totul cu poze cu labradori, DIY si se adauga cugetari adanci. Se presara foarte putina politica internationala si nu foarte multa economie, cat sa nu fie prea iute. Se bea doar seara, nu se amesteca decat eventual cu bere, si doar in locul special amenajat pentru conversatii inteligente.